Dacă nu plouă, Guvernul nu face diguri

A recent Environmental Agency report recommends that funding for river and sea flood protection should to double to £1bn by 2035, just to maintain present level of protection.- or the UK risks economic damage of £4 bn per year.

Anul trecut, statul român a alocat din fonduri publice peste 217 milioane de lei pentru plata despăgubirilor şi efectuarea unor lucrări de refacere a locuinţelor afectate de inundaţii şi alunecări de teren. Anul acesta, din lipsă de fonduri, nu a fost demarată nicio lucrare nouă de protecţie împotriva inundaţiilor, iar fondurile puse la dispoziţia Administraţiei Naţionale (AN) Apele Române sunt de aproape 4 ori mai mici decât necesarul.Potrivit datelor furnizate evz.ro de către reprezentanţii Ministerului Mediului, AN Apele Române a solicitat alocarea sumei de 2.200 de milioane de lei pentru efectuarea lucrărilor de îndiguire, reamenajarea cursurilor de apă şi a unor construcţii împotriva inundaţiilor. Pentru acest an, fondurile alocate sunt de 631,75 de milioane de lei.


“Din lipsă de fonduri, în anul 2009, nu a fost demarat şi finalizat niciun proiect nou de apărare împotriva inundaţiilor.


Barlad, 2007, Euronews

Fondurile alocate au fost folosite pentru continuarea lucrărilor demarate în anii anteriori”, se precizează în răspunsul formulat de Ministerul Mediului (MM).Doar pentru efectuarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor deja existente, România are nevoie de investiţii de 2 miliarde de euro. Valoarea pagubelor produse de inundaţii şi alunecările de teren care au afectat 135 de construcţii hidrotehnice anul trecut se ridică la peste 1,19 miliarde de lei.Dacă anul acesta ploile abundente au ocolit România, meteorologii avertizează că în primăvară sunt posibile viituri mari.În aşteptarea banilor
europeni. De asemenea, niciun proiect
demarat nu este finanţat cu fonduri europene.“Până în prezent, prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu” (POS Mediu), nu a fost aprobat spre finanţare niciun proiect în acest sector. În acest moment, se află, în pregătire documentaţiile aferente aplicaţiilor pentru 4 proiecte, vizând realizarea de investiţii de acest tip în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, Buzău, Trotuş şi Siretul Inferior. După finalizarea acestei etape, aplicaţiile vor fi depuse spre analiză la Autoritatea de Management pentru POS Mediu şi vor fi transmise, apoi, Comisiei Europene spre aprobare”, a precizat pentru evz.ro biroul de presă al MM.Ajutoare de milioane, pagube de miliardeAnul trecut, pagubele produse
de inundaţii şi alunecările de teren s-au ridicat la peste 2,79 de miliarde de lei. Din fonduri publice, Guvernul a alocat puţin peste 217 milioane de lei pentru plata despăgubirilor şi pentru acordarea de ajutoare.


Administraţiile publice locale au primit suma de 139 de milioane de lei din Fondul de Intervenţie pus la dispoziţia Guvernului pentru refacerea unor obiective de infrastructură locală. Totodată, din rezerva de stat au fost distribuite ajutoare umanitare de urgenţă, constând în alimente, bunuri de strictă necesitate şi materiale
de construcţii, în valoare de 12,8 milioane de lei. Ministerul Muncii a alocat 12,82 de milioane de lei pentru plata unor ajutoare de urgenţă către 25.430 de beneficiari.


Ministerul Dezvoltării a cumpărat şi a distribuit materiale de construcţii pentru sinistraţi în valoare de peste 48 de milioane de lei.Valoarea materialelor achiziţionate, repartizată pe judeţe:
Judeţul Bacău: 12.505.719,5 lei
Judeţul Botoşani: 5.644.838,2
Judeţul Iaşi: 4.516.961,9
Judeţul Maramureş: 1.639.163,7
Judeţul Neamţ: 17.607.171,03
Judeţul Suceava: 6.178.394,10

Articol aparut in Evenimentul Zilei

Canalizare şi epurare la norme UE, în 30 de ani

Doar jumătate din locuitorii României au acces la reţele de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Totul depinde de cât de gospodari sunt primarii. Aproape toţi locuitorii din judeţul Satu Mare sunt racordaţi la canalizare.
Reţelele din judeţele Brăila şi Galaţi sunt, în schimb, la pământ.
Reţelele de canalizare măsurau, la nivel naţional, în anul 2004, aproape 17.000 de kilometri. În cinci ani de zile, reţelele s-au lungit cu numai 3.000 de kilometri şi deservesc localităţile ce cuprind 51% din locuitorii României. Pentru cei circa 20.000 de kilometri de conducte care mai sunt necesari, am avea nevoie de încă 29 de ani. Cu două decenii întârziere faţă de angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa Uniunii Europene.

Staţiile de epurare sunt într-o situaţie şi mai gravă. Peste 2.600 de localităţi din România ar trebui să aibă astfel de unităţi. În momentul de faţă există numai 362 de staţii funcţionale, dintre care doar 14, la standarde europene, iar rata de dezvoltare este mai mică decât în cazul canalizărilor.
Suma totală necesară pentru finalizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare este estimată de Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) la 9,5 miliarde de euro.
Primarii dau ritmul
Principala responsabilitate pentru respectarea angajamentelor României faţă de UE în domeniul canalizare şi epurare a apelor uzate revine autorităţilor locale. Raportul de monitorizare întocmit la finalul anului 2008 de ANAR arată discrepanţe uriaşe între judeţe, atât la capitolul lucrărilor realizate până acum, cât şi la numărul de proiecte aflate în diferite stadii de execuţie.

Deosebirile nu fac altceva decât să arate că acolo unde autorităţile locale s-au pus pe treabă, lucrurile se mişcă. Există însă şi destule judeţe în care, în ciuda stadiului dezastruos în care se află atât canalizarea, cât şi staţiile de epurare, au demarate lucrări puţine şi de valoare mică.

Satu Mare, ape curate
Satu Mare este un oraş cu o importanţă specială, datorită poziţiei sale geografice, fiind ultima localitate mare de pe cursul Someşului, înainte ca acest râu să treacă în Ungaria. Acesta este însă doar un motiv pentru care municipiul Satu Mare are racordaţi la canalizare şi la staţia de epurare modernă 96% din locuitori.
Primarul Iuliu Ilyés a declarat, pentru „Adevărul“, că autorităţile locale au reuşit această performanţă cu „voinţă şi perseverenţă“.
„Am avut o moştenire relativ bună, respectiv aveam canalizare şi o staţie de epurare construită în 1972. Din păcate, canalizarea era construită după sistemul socialist, cu limite stricte ale oraşului, iar staţia de epurare s-a degradat în timp, devenind nefuncţională. Ne-a preocupat acest lucru încă din anul 2000. Pentru că era nevoie de foarte mulţi bani, am aplicat la programul ISPA şi am reuşit să obţinem finanţare în tranşa a doua, în valoare de 36 de milioane de euro“, a spus Iuliu Ilyés.
„Staţia are două trepte de epurare, mecanică şi chimică. O să construim şi a treia treaptă, cea biologică, pentru a ajunge la standardele europene. Operatorul municipal de apă s-a transformat în operator judeţean, ca să poată accesa fondurile necesare şi vom face toate lucrările la staţie şi la canalizare în termenele stabilite”, a adăugat Iuliu Ilyés.
Brăila şi Galaţi poluează Dunărea


Spre deosebire de nordul ţării, în sud este dezastru, în special pe traseul românesc al Dunării. Dacă la canalizare judeţele sudice sunt în apropierea mediei pe ţară, la epurarea apelor uzate sunt mult în urmă, unele dintre ele fiind adevărate pete negre pe harta ecologică a ţării.

La finalul anului trecut, după datele ANAR, în judeţul Brăila erau conectaţi la staţiile de epurare doar 2,6% din locuitori, în judeţul Mehedinţi numai 2,7%, în judeţul Caraş-Severin doar 2,8%, iar în judeţul Galaţi 5,9%. Apele uzate din aceste regiuni ajung nefiltrate în Dunăre şi apoi în Marea Neagră, afectând mediul pe termen lung.
Primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu, a declarat, pentru „Adevărul“, că situaţia, atât pentru oraşul pe care îl conduce, cât şi pentru vecinii din Galaţi, se va schimba. Ambele municipii reşedinţă de judeţ au în derulare proiecte de construire pentru staţii de epurare, cu finanţare pe programul ISPA. „Dacă firmele contractante îşi respectă angajamentele, la sfârşitul anului 2010 vom avea staţii de epurare funcţionale la Brăila şi Galaţi“, a spus primarul Simionescu.

Pe lângă staţiile de epurare, a mai precizat edilul, există proiecte care sunt trimise spre examinare la Bruxelles, pentru finanţări. Aceastea vizează extinderea şi modernizarea canalizării şi alimentării cu apă.

Locuitorii echivalenţi

Locuitorul echivalent nu este un locuitor real, ci o unitate cu ajutorul căreia se măsoară poluarea biodegradabilă. Această unitate de măsură este folosită pentru a se stabili dimensiunea poluării provenită de la o aglomerare umană. Poluarea în România este evaluată la 26,8 milioane de locuitori echivalenţi.

Gospodarii au proiecte, codaşii - nu

Diferenţele de atitudine între administraţiile locale se văd nu numai în gradul de colectare şi de epurare al apelor uzate, dar şi în numărul şi valoarea proiectelor prin care se cere finanţare europeană pentru continuarea lucrărilor.

În judeţul Giurgiu, deşi canalizarea şi staţiile de epurare sunt la circa 17% din necesar, există doar 11 proiecte pentru dezvoltare, în valoare de circa 4 milioane de euro. În Mehedinţi, judeţ în care doar 2,7% din apele uzate sunt epurate, există numai 5 proiecte, cu o valoare de aproape 9 milioane de euro, iar în Vaslui sunt doar 9 proiecte, în valoare de 7,5 milioane de euro.

Prin comparaţie, judeţul Constanţa, care are acoperite 55,5% din necesităţi la canalizare şi 54% la epurare, există proiecte în derulare cu valori de 249 de milioane de euro. La fel este şi judeţul Cluj, cu reţele şi staţii de epurare la 64% din necesar, care a aplicat pentru finanţarea unor proiecte în valoare totală de 97,6 milioane de euro.


Capitala, cel mai mare poluator al Dunării

Staţia de epurare de lângă Bucureşti nu funcţionează

Bucureştiul stă bine, mult peste media pe ţară, pe hârtie, în rapoartele ANAR. Gradul de conectare la canalizare era de aproape 90% la începutul anului, iar apele uzate ajung, în acelaşi procent, la staţia de epurare de la Glina. Aici însă, circuitul se rupe, deoarece instalaţia nu funcţionează.

Lucrările la staţie au inceput de regimul comunist, dar au fost oprite în 1989. În 1996 s-a încercat reluarea construcţiei, dar lucrările au fost oprite, din nou, din lipsă de fonduri.

În 2004, au fost alocate 55 de milioane de euro prin programul ISPA pentru prima etapă de reabilitare şi modernizare a staţiei de la Glina, care are ca termen de finalizare decembrie 2010.

În toamna anului 2008, s-a constatat o întârziere în derularea planificată a lucrărilor de şase luni. Cu toate acestea, Sanda Trăşculescu, managerul de proiect, ne-a declarat că lucrările vor fi finalizate în termen, urmând ca, la finalul anului viitor, apele uzate din Capitală să fie procesate mecanic şi biologic în Linia I a staţiei de epurare.

Chiar dacă lucrările vor fi finalizate în termen, prima linie de epurare nu va curăţa decât ceva mai mult de jumătate din apele uzate ale Capitalei, urmând ca restul de poluanţi să fie eliminaţi odată cu noile investiţii, până în 2018.

Compania care se ocupă de proiect s-a angajat să finalizeze lucrările la staţia de epurare Glina, care ar curăţa apele uzate din Bucureşti, în termenele stabilite.
Sanda Trăşculescu
manager de proiect

În 2010, examen european

România are pe acest capitol termene de conformare la normele europene, cu trepte de verificare intermediare. Primul „examen“ are ca termen data de 31 decembrie 2010. România s-a angajat să îndeplinească două criterii: să colecteze 61% din apele uzate şi să epureze 51% din acestea.

Situaţia din teren este departe de aceste ţinte. La sfârşitul primului semestru din 2009, canalizarea acoperea, la nivel naţional, doar 51% din necesar, iar gradul de racordare la staţiile de epurare era de 42%.


Articol aparut in Adevarul, autor: Adrian Horincar

Mai mult de jumătate din suprafaţa României, vulnerabilă la poluarea cu nitraţi

Administraţia Naţională "Apele Române" anunţă că mai mult de jumătate din suprafaţa României este vulnerabilă sau potenţial vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, însă cele mai recente monitorizări ale instituţiei arată că 90 la sută dintre probele luate conţin nitraţi sub limita maximă admisă.

România trebuie să implementeze şi să respecte Directiva Comisiei Europene 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, iar

Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) este instituţia care are ca atribuţii monitorizarea calităţii apelor subterane şi de suprafaţă, "pentru identificarea şi cadastrarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări, în scopul stabilirii sau revizuirii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole".
Într-un comunicat de marţi, ANAR anunţă că, în anii 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi reprezentau perimetrele a 251 de localităţi din 34 de judeţe şi zece bazine hidrografice, "ceea ce înseamnă o suprafaţă de 1.217.147 de hectare, adică circa 8,20 la sută din totalul suprafeţei terenurilor agricole. În perioada 2004-2007 însă, având în vedere cerinţele directivei CE, redelimitarea zonelor vulnerabile a impus extinderea suprafaţelor declarate ca vulnerabile, incluzând şi zonele potenţial vulnerabile, "la 58 la sută din suprafaţa ţării".

"Astfel, la nivel naţional, s-au identificat un număr de 1.963 de localităţi, reprezentând 137.565 kilometri pătraţi, adică circa 58 la sută din suprafaţa ţării", scriu reprezentanţii ANAR în comunicatul citat.
Totuşi, ANAR anunţă că a monitorizat concentraţiile de nitraţi din apele de suprafaţă şi subterane pentru un număr de 1.301 secţiuni pentru apele de suprafaţă şi pentru un număr de 1.373 puncte de monitorizare în cazul apelor subterane, în perioada 2004 - 2007. În condiţiile în care limita maximă admisă de nitraţi în apă este de 50 de miligrame la litru, din punct de vedere al concentraţiilor de azotaţi rezultate în urma activităţilor agricole şi care se reflectă în calitatea apelor subterane, Raportul ANAR către Comisia Europeană arată că 89,22 la sută dintre mostrele recoltate au valori medii sub limită, iar 75,31 la sută dintre acestea nu trec niciodată de limita impusă de CE.
"Concentraţii ridicate de azotaţi sunt înregistrate în apele subterane situate în zona de câmpie, în Câmpia Română sau Câmpia de Vest, şi mai puţin în zona de podiş", scriu reprezentanţii instituţiei.

ANAR explică şi care sunt cauzele poluării pânzei freatice cu azotaţi, arătând că cele două surse majore, "cu pondere importantă", sunt spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de către precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii sau apa de suprafaţă în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotaţi.

Referitor la apele de suprafaţă, ANAR susţine că pe râuri există puţine cazuri de depăşire a limitei maxime admise , "concentraţii mai ridicate de azotaţi fiind înregistrate, în general, în secţiunile localizate pe râurile mici nepermanente, cu debite reduse, din Câmpia Română şi din Dobrogea".

Calitatea apei lacurilor naturale şi a celor din baraje este chiar mai bună, susţine ANAR, arătând că valorile aici sunt, în general, sub 40 de miligrame de nitraţi la litrul de apă.

Potrivit cerinţelor Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, ANAR anunţă că este "în curs de finalizare" un ordin privind aprobarea programelor de acţiune ce cuprind "măsuri care se vor implementa în zonele vulnerabile în următorii patru ani".



Stire aparuta pe Mediafax si Jurnalul National

Autorităţile au derulat un exerciţiu internaţional de simulare a poluării accidentale pe Dunăre

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a organizat un exerciţii de simulare a unei poluări accidentale pe Dunăre, în cadrul unui proiect-pilot, derulat de Italia – România – Bulgaria - Serbia, a anunţat astăzi Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Evenimentul a reunit circa 100 de participanţi din cele trei state implicate, iar acţiunea se desfăşoară în timp real, simultan, în cele trei ţări dunărene - România, Serbia şi Bulgaria.

TERMINALUL PRAHOVO, SERBIA

"Conform scenariului exerciţiului, astăzi (joi n.r.), în jurul orei 11:15, s-a produs o poluare accidentală a fluviului Dunărea, în dreptul localităţii Gruia, cu o posibilă afectare şi a malului românesc. Echipele Administraţiei Naţionale Apele Române - Direcţia Apelor Jiu - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi s-au deplasat imediat la faţa locului şi au confirmat existenţa unei pete de produs petrolier de circa 30 metri lungime şi 20 metri lăţime, pată care se întinde pe o distanţă de 7,5 km pe luciul apei. Poluarea s-a produs din cauza unei avarii produse la depozitul de combustibil Prahovo, din Serbia, în urma căreia circa 20 de tone de produs petrolier au ajuns în fluviul Dunărea, existând pericolul extinderii frontului de poluare", a precizat ANAR.
În cadrul exerciţiului, în dreptul localităţii Gruia, Apele Române - Direcţia Apelor Jiu - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Drobeta au amplasat două baraje plutitoare la locul accidentului, în dreptul km 851.

INTERVENTIE DE POLUARE, DUNARE 2006

De asemenea, echipele mixte ale Apelor Române şi ISU au împrăştiat material absorbant de tip Spil Sorb1, atât în aval de primul baraj, cât şi între cele două baraje plutitoare. Echipele Apelor Române Mehedinţi au prelevat probe de apă, care, în urma analizelor de laborator, vor determina depăşirile înregistrate la indicatorii de calitate a apei.
Dispeceratul Apelor Române - Mehedinţi a solicitat primăriilor Gruia, Pristol, Gârla Mare şi Salcia să avertizeze populaţia şi agenţii economici să ia măsuri pentru a nu fi afectaţi de această poluare.

INTERVENTIE DE POLUARE, DUNARE 2006

Pentru desfăşurarea acestui exerciţiu, Apele Române - Direcţia Apelor Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi a participat cu utilaje şi echipamente de intervenţie, precum şi cu un echipaj format din 13 specialişti.
"Prin acest exerciţiu, se urmăreşte mărirea capacităţii de reacţie şi intervenţie, nivelul dotării cu mijloace, echipamente şi utilaje necesare pentru intervenţie în cazul unui astfel de tip de poluări, cu efect transfrontralier, precum şi modul de acţiune şi de cooperare a instituţiilor implicate", se mai arată în comunicat.
Totalul cheltuielilor estimate de AN Apele Române - DA JIU - SGA Mehedinţi au fost de 2.716,64 lei, incluzând cheltuielile cu materialele de intervenţie, transport, manoperă şi analizele de laborator./ Newsin, Realitatea.net, Eco magazin, Glasul Aradului, Observatorul prahovean, www.ziare-live.ro, www.indexstiri.ro

Hidrobarajele ne apara de inundatii

Malul Muresului a fost ieri, 8 septembrie, locatia unde Directia Apelor Mures a facut o prezentare a hidrobarajelor, atat pentru opinia publica, dar mai ales pentru oaspetii veniti din Suedia si Germania, interesati de folosirea, achizitionarea si aplicarea acestui sistem. Au participat reprezentantii Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti si Inspectoratului Judetean Mures pentru Situatii de Urgenta, specialisti din Suedia, Germania si Ungaria. Hidrobarajele, în esenta niste tuburi umplute cu apa care pot ajunge si pâna la 16 m, constituie varianta de aparare împotriva viiturilor pentru care a optat si va opta în continuare Directia Apelor Mures. Dar acest lucru înseamna un efort financiar considerabil în situatia în care un kilometru de baraj costa 270.000 de euro. “Aceste hidrobaraje sunt folosite in cazul situatiilor exceptionale, cand coronamentul digului de aparare pe raul Mures este depasit. Se face o interventie operativa cu hidrobaraje, pe baza unui principiu extrem de simplu, apa contra apa. Aceste hidrobaraje sunt umplute cu apa, cu o inaltime variabila, in functie de situatia existenta, cu ajutorul acestor hidrobaraje, timpul de interventie se reduce semnificativ, fata de varianta clasica de suprainaltare cu saci, timpii se reduc undeva la 15-20 %, iar numarul echipei de interventie, ajung de la 150-200 de oameni, la circa 10 persoane,” a precizat Nicolae Barbieru, director Sistemul de Gospodarirea Apelor Mures.


Echipamentele viabile reduc timpul de interventie
Materialul folosit in constructia hidrobarajelor, este unul elastic, cu o prolipropilena de inalta densitate, practice sunt doi cilindrii, care sunt umpluti concomitent prin intermediul motopompelor, in situatii reale de inundatii, apa este din belsug, protejata de un invelis rezistent, tot din material plastic si impermeabil. Un alt aspect il reprezinta reducerea semnificativa a timpului de interventie si a personalului necesar in cazul unei inundatii, astfel prin aceste hidrobaraje, zece persoane sunt suficiente pentru montarea unui tronson de 70 de metri liniari, in timp de o ora. “Din fericire, din anul 2005, nu am inregistrat evenimente deosebite in bazinul hidrografic al raului Mures, in ceea ce priveste inundatiile sau poluari accidentale grave, si folosirea acestor hidrobaraje nu a fost necesara, dar daca va fi nevoie, putem sa demonstram ca echipamentele sunt viabile, si ne putem baza pe ele,” ne-a declarat Calin Fokt, din cadrul Directiei Apelor Mures.



Straini interesati de hidrobaraje
Daca de regula partea romana cerea asistenta celor din afara in ceea ce priveste aplicarea vreunui sistem de aparare, prezentarea de ieri de pe malul Muresului a demonstrat faptul ca specialisti din afara sunt interesati de aceste sisteme de aparare, dovada ca lucrurile incep sa se aseze pe un fagas normal. “Nu este un exercitiu, ci mai degraba o prezentare, in special pentru cei din strainatate, din Suedia si Germania, care au dorit sa vada in Romania, cum functioneaza aceste echipamente. Ei au primit informatii ca Directia Apelor Mures a achizitionat si a si lucrat cu asemenea echipamente, si dansii au fost foarte interesati, si ne-au rugat sa facem aceasta prezentare, pentru a putea si ei promova acest principiu, in tarile lor, cu atat mai mult ca, Uniunea Europeana incearca sa implementeze un standard in ceea ce priveste si strategia de aparare, precum si standardizarea echipamentelor si tehnologiilor pentru interventii in caz de inundatii. Ei nu sunt doar oamenii de afaceri, dar sunt si cei care acorda consultanta de specialitate in ceea ce priveste intocmirea proiectelor europene pentru aceesarea fondurilor necesare acestor activitati,” a precizat Calin Fokt.



Barajul de priza (de la Targu Mures)



Acumularea Zetea (jud. Harghita)

Deschizatori de drumuri
Directia Apelor Mures poate fi considerata deschizatoare de drumuri in ceea ce priveste folosirea acestor hidrobaraje, testate cu succes la inundatiile istorice din bazinele hidrografice Siret si Prut. Directia Apelor Jiu si Arges mai detin astfel de utilaje. “Aceasta prezentare ne demonstraza faptul ca, in caz de nevoie, stim cum sa actionam. Este un sistem pe care-l vad si eu in premiera, stiam de existenta lui, si care suplineste foarte mult forta umana, in momente de pericol. Spre mirarea mea, nici oaspetii din strainatate nu cunosteau acest sistem de hidrobaraj, si sunt interesati de a achizitiona si ei asa ceva. Important e ca incepem sa demonstram si noi ca avem posibilitati tehnice, mai ales ca acest sistem a fost deja verificat de Nicolae Barbieru, la inundatiile care au fost pe Siret si Prut. Incepem si noi sa ne manifestam suprematia tehnica, lucru demonstrat de-alungul timpului,” ne-a declarat Mihai Covaci, director coordonator Directia Apelor Mures.



Cadaciu (jud. Harghita, 2005)



Odorheiul Seciuesc (jud. Harghita, 2005)

Imbogatirea echipamentului
Una din dorintele Directiei Apelor Mures este de a continua achizitionarea acestor echipamente. Necesarul pentru acoperirea zonei Mures ar fi cam de aproximativ cinci kilometri de astfel de hidrobaraje, pentru a putea tine pasul cu viitura, dar problema cea mai mare o reprezinta costurile.
“Este un vis pentru Directia Apelor Mures de a achizitiona pana1a 5.000 de metri de astfel de hidrobaraje, principala preocupare fiind gasirea de modalitati de accesare a fondurilor necesare achizitionarii acestor utilaje,” a mentionat Nicolae Barbieru./ Zi de Zi Mureş, www.stirirol.ro, ştire apărută şi pe TV Mureş, Radio Mureş, www.ronews.net



Acumularea Cincis (jud. Hunedoara)



Statia hidrometrica (raul Tarnava Mare, jud. Harghita)

Raportare ANAR referitoare la stadiul implementării Directivei Cadru Apă 60/EC/2000

PRIMUL PLAN DE MANAGEMENT BAZINAL NAŢIONAL, PARTE INTEGRANTĂ DIN PLANUL DISTRICTULUI HIDROGRAFIC AL DUNĂRII
Administraţia Naţională “Apele Române” elaborează Primul Plan de Management Naţional, ca rezultat al sintezei Planurilor de Management de la nivelul tuturor Bazinelor Hidrografice ale României . Astfel, până la sfârşitul anului 2009, Primul Plan de Management Naţional va fi finalizat şi aprobat prin Hotărâre de Guvern, urmând ca, până în martie 2010, să fie trimis, ca raport final, la Comisia Europeană. Planul de Management al Bazinelor hidrografice din România va fi inclus în Planul Districtului Hidrografic al Dunării, având la bază transpunerea noilor concepte europene: “starea bună a apelor”, “monitoringul integrat al apelor”, “corpurile de apă puternic modificate”, “reconstrucţia râurilor” sau “analiza economică la nivel de districte (bazin) hidrografic”, “participarea publicului”.


Acumularea Pecineagu (jud. Arges)

Planurile de management ale bazinelor hidrografice constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă şi reprezintă principalul instrument de implementare al Directivei Cadru Apă 60/EC/2000, având drept principal scop atingerea stării bune a apelor, având ca termen-limită anul 2015, pentru primul ciclu al Planului de Management.
Planul de Management Bazinal Naţional este rezultatul sintezei Planurilor de Management a Bazinelor hidrografice şi conţine: caracteristicile bazinelor hidrografice, analiza presiunilor (ex. surse de poluare) şi impactul de mediu asupra corpurilor de apă, identificarea şi trasarea ariilor protejate, stabilirea obiectivelor de mediu şi analiza economică a modului de folosire a apei, programul de măsuri de bază (adică cerinţele minime de conformare la standardele europene), precum şi programul de măsuri suplimentare care se iau la nivel de sub-bazin, categorii ale corpurilor de apă (de suprafaţă, subterane etc.) şi rezultatele dezbaterilor publice.



Din analiza preliminară a corpurilor de apă „la risc”, s-a evidenţiat că, din 2.356 de corpuri de apă permanente de apă dulce, în prezent 43% din corpurile de apă sunt “la risc” sau “posibil la risc” de a nu atinge obiectivele de mediu, iar 57% din corpurile de apă, în special cele situate în zone montane, sunt nealterate de influenţe antropice majore, aflându-se într-o stare foarte bună şi bună.
În etapele preliminare de realizare a Planului de Management, au fost identificate patru categorii de probleme majore: degradarea calităţii apei, eutrofizarea, reducerea biodiversităţii florei şi faunei acvatice şi eroziunea costieră a ţărmului românesc al Mării Negre. Toate aceste probleme au la bază, în special poluarea cu substanţe organice, cu nutrienţi, cu substanţe periculoase, precum şi alterările hidromorfologice.


Acumularea Budeasa (jud. Arges)

Referitor la degradarea calităţii apei, datorită dezvoltării economice în perioada 1960-1989, calitatea apelor râurilor interioare s-a înrăutăţit foarte mult faţă de starea de referinţă din anul 1950. După anul 1989, ca o consecinţă a restrângerii activităţilor economico-sociale şi a aplicării mecanismului economic în domeniul apelor, inclusiv a principiului “poluatorul plăteşte”, starea calităţii apelor s-a îmbunătăţit, fără însă să atingă nivelul anilor 1950. În cazul fluviului Dunărea, starea calităţii apelor Dunării pe sectorul românesc şi a apelor din Delta Dunării depinde foarte mult de încarcările cu substanţe poluante ce provin din ţările din amonte de Baziaş, în special încărcările de azot, fosfor, metale grele (Cadmiu, Plumb, Cupru) etc. De asemenea, starea calităţii apelor costiere romaneşti este determinată de calitatea fluviului Dunărea, contribuţia surselor locale de poluare fiind nesemnificativă, acestea având numai impact local.



În prezent, starea calităţii apelor costiere romaneşti s-a îmbunătăţit datorită reducerii, după anul 1990, a activităţilor economice din ţările centrale şi est-europene din bazinul Dunării şi modernizării staţiilor de epurare a localităţilor şi unităţilor industriale din Germania, Austria şi România însă fără să atingă starea de referinţă considerată la nivelul anului 1950.


Acumularea Lacul Morii (Bucuresti)

Eutrofizarea (înflorirea algală) afectează în special ecosistemele stagnante şi semi-stagnante, respectiv lacurile naturale şi de acumulare, Delta Dunării şi zona costiera a Mării Negre, producând modificări la nivelul principalelor compartimente trofice exprimate, în principal, prin creşterea explozivă a biomasei fitoplanctonice (“ înfloriri algale”), simplificarea structurii faunei piscicole, mortalităţi piscicole,etc.


Lacul Capra





Evaluarea reducerii biodiversităţii pentru sistemul Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră s-a analizat în relaţie de cauzalitate şi cu presiunile din sectoarele superior şi mijlociu al Dunării, având în vedere că Dunărea la intrarea în ţară prezintă caracteristici fizico-chimice şi biologice modificate, la care se adăugă presiunile hidromorfologice (lucrările de îndiguire) existente pe sectorul românesc al Dunării.


Eroziunea costieră afectează aproximativ 127 km (57% din lungimea litoralului românesc), fiind cauzată, în principal, de diminuarea cantităţii de aluviuni transportate de Dunăre (consecinţa realizării de lucrări hidrotehnice în tot bazinul Dunării) şi reducerii nisipului biogen, consecinţă a scăderii populaţiilor de moluşte, în urma creşterii poluării apelor costiere.


Costinesti- Reamenajare faleza si plaje

Structura Planului de Management la nivel de bazin hidrografic furnizează contextul pentru stabilirea unui program de măsuri cuprinzător, având în vedere atingerea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apă. Programul de măsuri se află în plin proces de dezbatere cu publicul şi cu factorii interesaţi (până la data de 10 noiembrie 2009) şi va fi finalizat până la sfârşitul anului 2009, iar toate măsurile trebuie să devină operaţionale (să fie implementate) până cel târziu sfârşitul anului 2012.

Raul Lotru


Lacul Lala Mica

Având în vedere atât presiunile hidromorfologice şi presiunile chimice (aglomerări umane, industrie şi agricultură), cât şi alte presiuni semnificative, Administraţia Naţională “Apele Romane” va elabora programul de măsuri pe baza modelării calităţii apelor, precum şi pe baza instrucţiunilor metodologice privind analiza cost-eficienţă şi cost-beneficiu, excepţii de la obiectivele de mediu, aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselor de poluare punctiforme) sau la nivel de sub-bazin hidrografic sau unitate administrativă (ex. o comună în cazul surselor difuze) care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. Prin implementarea programului de măsuri, cuprinse în planurile de management bazinal, se va asigura un management durabil al resurselor de apă, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, pentru populaţie, industrie şi alte folosinţe, care să corespundă cerinţelor viitoare.


Raul Olt


Cascada Beusnita

Astfel, programele de măsuri sunt rezultatul consensului dintre factorii de decizie din domeniul gospodăririi apelor şi factorii implicaţi în implementarea acestora măsuri (de exemplu, modernizarea şi construirea de noi staţii de epurare, aplicarea celor mai bune practici în agricultură referitor la managementul nitraţilor, îmbunătăţirea funcţionării instalaţiilor de fabricaţie şi a celor de preepurare/epurare pentru realizarea unui efluent corespunzător din punct de vedere al valorilor-limită de emisie, crearea de noi zone umede).
Mai multe informaţii, veţi găsi accesând siteul www.rowater.ro, secţiunea Consultarea Publicului.



Administraţia Naţională ,,Apele Române” are o structură piramidală, organizată pe 11 Direcţii de Ape, corespunzătoare bazinelor hidrografice ale României, respectiv: Crişuri, Someş-Tisa, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut, Dobrogea-Litoral. Pe lângă acestea, Administraţia Naţională ,,Apele Române” mai are în subordinea sa Institutul Naţional de Hidrologie şi de Gospodărire a Apelor şi Exploatarea Complexă Stânca Costeşti. Administraţia Naţională ,,Apele Române” a fost înfiinţată în actuala structură, ca urmare a necesităţii adaptării cerinţelor Directivei Cadru Europene- Apă 60/EC/2000, având scopul de a administra pe principiul organizării pe bazine hidrografice (nu regionale sau judeţene), Sistemul Naţional de Gospodărire a Apelor, de administrare cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, ce aparţin domeniului public al statului.
Planurilor de Amenajare împreună cu Planurile de Management formează Schema Directoare de Management şi Amenajare a Bazinelor Hidrografice.

Situatia de la Ocnele Mari, monitorizata de ANAR

Pentru actiunea de la Ocnele Mari, Directia Apelor Olt a participat la toate comandamentele organizate pentru aceasta actiune. Si asa se face ca la aceasta data monitorizam in 5 sectiuni din 6 in 6 ore evolutia debitelor şi a concentraţiilor şi la această dată nu avem deversari in concentratii mai mari in raul Olt. În ceea ce priveşte Apele Romane, noi suntem cei care preluăm acest deversări şi nu suntem implicaţi direct în situaţia de la Ocnele Mari. Noi monitorizăm în special prizele din zona industrială Oltchim şi nu am avut probleme în furnizarea apei industriale şi nu se pune probleme cazurilor de mortalitate piscicolă, decat in situatia in care concentraţiile de sare cresc brusc şi necontrolat.
La ce vă aşteptaţi în următoarele ore? Avand in vedere ca sunt evacuate familii.
Familiile respective sunt evacuate din cuveta lacului de retentie nou construit de la Ocnele Mari, deci situaţia este sub control. Respectivele familii se află chiar în albia lacului nou construit. Deci dacă se vorbeşte de inundaţii, este vorba în zona cuvetei şi nu într-o zonă necontrolată. În următoarele ore nu se anunţă probleme deosebite.

Preluare interventie Realitatea Tv, Ion Matei, director Apele Romane, Valcea

Vrem sa scapam de algele care invadeaza plajele anual si ne alunga turistii?

Se poate, desigur, dar costa cam 139 de milioane de euro. Autoritatile spun ca solutia ar fi sa construiasca diguri subacvatice, pacat ca nu au aceasta suma fabuloasa.
Ar fi totusi o sansa. Sa cerem fonduri europene. Pana sa faca insa cineva dosarul, induram mirosul de putreziciuni si ne imaginam ca asa e aerul de la mare.

Plaja de la intrarea in statiunea Mamaia este pustie. Algele si scoicile intrate in putrefactie iti muta nasul din loc.

Degeaba aduna angajatii de la Apele Romane gunoiul marin, seara de seara. Dimineata, parca in ciuda lor, mizeria e si mai mare.

Autoritatile incearca de mult sa rezolve aceasta problema. In urma cu 2 ani, s-au gandit sa puna plase in apa, ca sa opreasca algele. N-a mers, asa ca au un alt proiect: sa faca diguri la 2 kilometri de tarm, undeva 3-4 metri sub apa. Ramane de vazut de unde gasim si bani pentru aceasta lucrare sau ramanem doar cu buna intentie.

Apele Române: Doar jumătate din populaţia României e racordată la sistemul de canalizare

Gradul de racordare al populaţiei României la reţeaua de canalizare a crescut uşor în primul semestru faţă de 2008, la 51,39% iar gradul de racordare la staţiile de epurare a ajuns la 42,65%, potrivit raportului semestrial publicat joi de Administraţia Naţională Apele Române.Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) realizează un raport referitor la stadiul implementării Directivei 91/271/EEC privind evacuarea apelor uzate urbane la aglomerări umane cu mai mult de 2.000 de locuitori echivalenţi. În 2008, gradul de racordare la sistemul de canalizare era de 49,46%, iar la staţiile de epurare de 42,18%.



Totuşi, chiar dacă există 513 sisteme de canalizare funcţionale în 2.605 aglomerări în România, doar 24 dintre ele sunt conforme cu cerinţele Directivei 91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane. De asemenea, 397 de aglomerări sunt deservite de 362 staţii de epurare funcţionale, din care numai 14 staţii de epurare sunt conforme cu cerinţele Directivei europene, numai pentru treapta secundară de epurare.
Conform Raportului de monitoring realizat de Administraţia Naţională Apele Române, din volumul total de ape uzate necesitând epurare, numai 30% a fost suficient epurat în anul 2008.
Aproape o treime (33,13%) sunt ape uzate neepurate şi circa 37% sunt ape insuficient epurate.


"Prin urmare, un procent de 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare a ajuns în 2008 în receptori naturali, în special în râuri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu un procent de 80% din apele uzate cât era în perioada 2005-2006. Această reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuate se datorează scăderii consumului de apă potabilă şi reducerii pierderilor de apă din reţeaua de canalizare, precum şi îmbunătăţirii funcţionării staţiilor de epurare modernizate", se mai arată în comunicatul ANAR.


Procentul de ape neepurate este în continuare destul de mare, astfel încât obiectivul major rămâne creşterea numărului de staţii de epurare şi modernizarea celor existente, astfel încât nivelul de calitate a apelor să ajungă la standardul european de calitate, respectiv clasa II de calitate, respectiv a apelor care se încadrează în prezent în clasele III, IV şi V de calitate.
Printre cei mai mari poluatori se numără Bucureşti, Galaţi, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoşani, Huşi.
De asemenea, mari poluatori se regăsesc şi în sectorul industrial. Este vorba de complexele de creştere a animalelor care au negociat cu Comisia Europeană o perioadă de tranziţie în care trebuie să se conformeze (cea mai mare limită de timp este 2013), de unităţile industriale Azomureş, Târgu Mureş, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Uzinele Cloro-sodice Govora, Chim Complex Borzeşti, Letea Bacău, Petrobrazi, Viromet Victoria, Sometra Copşa Mică, precum şi de exploatările miniere SNL Oltenia, CN Huilei, Baia Borşa, Suplacu de Barcău.


Apele Române precizează că reducerea surselor de poluare este necesară, prin realizarea de noi staţii de epurare şi, în marile aglomerări urbane (peste 10.000 de locuitori echivalenţi), a treptelor terţiare de epurare a apelor uzate.
Astfel, până la sfârşitul anului 2009, în Bucureşti, trebuie finalizată linia I (10 mc/s), urmând ca, până în 2012 să fie realizate şi lucrările la linia II de epurare. Din totalul staţiilor de epurare, 18 staţii de epurare au grade de racordare mai mari de 95%, respectiv staţiile de epurare aferente aglomerărilor Cluj-Napoca, Constanţa, Sibiu, Bistriţa, Victoria, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Fieni, Ştei, Sebeş-Petreşti, Plopeni, Arad, Curtea de Argeş, Buzău, Odorheiul Secuiesc, Carei, staţii de epurare care trebuie să fie, de asemenea, finalizate.
În plus, până la sfârşitul anului 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenţi, de exemplu, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare, Carei (judeţul Satu Mare), Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi implicit racordarea integrală la acestea.


Valoarea totală a investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele directivelor europene privind apa şi apa uzată până în anul 2018 a fost estimată la 19 miliarde euro, din care fondurile alocate prin POS Mediu (finanţare din fonduri de coeziune si co-finanţare naţională) şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru Agricultură) reprezintă circa 17% din necesar (pentru perioada 2007-2013).
Restul ar urma să fie finanţat prin fonduri europene (perioada 2013-2018), instituţii de finanţare internaţională (BIRD, BERD, BEI), bugetul de stat (alocat de alte ministere implicate, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Transporturilor), bugete locale, precum şi credite şi parteneriate public-private, mai arată ANAR.

Articol publicat pe NewsIn, Cotidianul, www.ziare.ro, Bursa, Ziua

Despre Strategia de Management a Inundatiilor

(Inundatii 2005, la Ilisua, bazinul Siret)


(Cale ferata subspalata, pe raul Trotus, amonte Adjud, inundatii in bazinul Siret, 2005)


Bacau, strada Bacovia, inundatii in bazinul Siret, 2005


Acumularea Poiana Uzului deversand, inundatii in bazinul hidrografic Siret, 2005)



Pana acum, aveam o strategie de management a inundatiilor pe termen scurt, elaborata dupa inundatiilor din 2005 si 2006. Noua strategie elaborata pe 25 ani transpune in legislatia romaneasca conceptele Directivei privind inundatiile adoptata de CE in 2007. Mai exact, este vorba de cateva abordari, care se regasesc in politica de gospodarire a apelor, dar nu fusesera, pana in prezent, adoptate si asumate la nivelul politicilor strategice. Conceptul de "mai mult spatiu pentru rauri" pune problema faptului ca raurile numai trebuie indiguite de la un capat la altul, ci trebuie delimitate zone care sa fie folosite ca terenuri inundabile la inundatii. Problema este ca, in aceste zone, autoritatile locale au continuat sa emita autorizatii de constructie, iar, in acest moment, legislatia nu permite demolarea acestor constructii sau convingerea oamenilor sa construiasca in locuri mai sigure.


Formare bresa- Cruceni (Banat, 2005)


Formare bresa a 2-a, Cruceni (Banat, 2005)



Sa fim de la sine intelesi: nicaieri in lume nu exista protectie impotriva inundatiilor de 100%, dar in acelasi timp, trebuie sa-i ajutam pe oameni sa "convietuiasca" cu inundatiile. A nu se intelege gresit acest cuvant: a convietui inseamna a constientiza riscul la care esti expus si a raspunde prompt la toate semnalele autoritatilor: adica sa evacueze zona in timp util, sa accepte acest lucru, sa numai construiasca in zone inundabile


Primele localitati afectate (Banat, 2005)


Localitati afectate (Banat, 2005)


(Bresa in dig, raul Suhu la Piscu, iulie 2005, jud. Galati)


(Valea Trotusului, curti inundate, amonte de Adjud)

Conceptul de "living with floods" a fost gresit inteles: el inseamna de fapt constientizarea riscului la inundatii, care implica responsabilitatea de a-ti face constructii solide, de a-ti suprainalta casele, de a-si construi in locuri mai sigure, de a parasi locuinta atunci cand numai exista alta solutie decat evacuarea, convingerea cetatenilor sa numai deruleze activitati care sporesc vulnerabilitatea si riscurile terenurilor si a locatiilor la inundatii. In acelasi timp, este vital sa-i convingem pe cei din jur ca lucrarile care se fac prevad zone care trebuie lasate ca atare ca inundabile, nu sa puna autoritatile in situatia de a-si dubla liniile de aparare cu diguri si saci pentru a proteja incinte in care s-au construit ulterior case, incinte care erau gandite practic ca masura de aparare impotriva inundatiilor.

Dragare canale de desecare pentru asigurarea scurgerii (Banat, 2005)


Costinesti, decopertare, inundatii 2005)


(Ialomita, la Barbulesti, inundatii 2005)


( Ialomita, inundatii in Slobozia, septembrie 2005)


(Avarie incastrare mal stang, acumularea Ciuperceni)


(Inundatii din scurgeri de pe versanti si revarsarea raului Darjov, localitatea Brebeni)


(Raul Siret, Cosmesti Vale, jud. Galati, inundatii 2005)


(Refacere diguri,pe raul Siret, inundatii 2005)


(Constructie dig provizoriu, pe raul Geru, zona Lungoci, Siret 2005)


(Dig potcoava pregatit pentru a doua viitura, raul Siret, zona Lungoci, inundatii 2005)

In decursul timpului, Apele Romane si-au asumat riscul mediatic de a nu fi macar respectate pentru tot ceea ce au facut de-a lungul timpului si ceea ce fac in continuare pentru cetateni. Spuneam ca nu cerem elogii pentru ca nu este cazul.Oamenii de aici muncesc cu pasiune si daruire, zile si nopti la rand, fara incetare, nefacand tam-tam din asta. Este intr-adevar insa foarte dezamagitor ca, dupa atatia ani, media sa trateze superficial si nedocumentat subiectul. Sunt gratuitati care inca se fac in acest domeniu si este regretabil. Pentru ca oamenii de aici au salvat anul trecut toata Moldova de sub ape, prin manevrele care s-au facut la Stanca Costesti, dar si prin digurile care au fost suprainaltate cu materiale aduse din toata tara.



(Acumularea Stanca Costesti deversand, inundatii bazinul Prut 2008)


Raul Moldova, la Roman, inundatii bazinul Siret 2008


(Dig-cheie, la Rachiteni, bazinul Siret, inundatii 2008)


(Dig la Lunca Pascani,inundatii in bazinul hidrografic Siret, inundatii 2008)

Sa zici ca nu s-a facut nimic si ca nu s-a accesat niciun euro este o ineptie si o ignoranta,atitudine cu care ne-am obisnuit, noi, cei care gestionam dezastre. Evindent ca din 2000 incoace s-au facut proiecte prin BERD la lucrari din aproape toate bazinele hidrografice. Dar pe de alta parte, trebuie sa precizez faptul ca accesarea de fonduri prin POS MEdiu era dependenta de asumarea politica a noilor concepte europene, concepte de care proiectele propuse nu puteau face abstractie.
Evident ca era nevoie de modelarea hidraulica sau hidrologica a terenurilor, precum si demonstrarea cost/beneficiu, in contextul pagubelor produse anul trecut si a actualului climat economic.Noua strategie conditioneaza evaluarea proiectelor de apararea localitatilor in fata unor debite care se produc cu frecventa de pana la 100 de ani, in conditiile in care lucrarile pana acum se faceau in functie de numarul de locuitori si gradul de risc la inundatii pe care o aveau zonele respective. Intotdeauna prioritizarea lucrarilor s-a facut in functie de numarul de locuitori care trebuie aparati si de riscul la inundatii.

Efecte ale inundatiilor - Ilisua, 2005


Evacuarea apelor- Arbore, 2005

Spotul pe POS MEdiu este extrem de prost, vorbind de parca pana acum nu s-a mai construit nimic si de parca acel 1 milion de euro ar salva toata omenirea de la inundatii. Ceea ce nu poate dovedi decat o lipsa totala de cultura a celor care fac o astfel de campanie, cand ea ar trebui orientata spre cu totul altceva: spre cresterea constiintei sociale in fata riscului la inundatii, de necesitatea de a intelege unde trebuie sa-si construiasca casele si sa asculte pe cei care coordoneaza operatiunile de avertizarile si sfaturile pe care le transmit catre ei.


Stabilizare laterala- Dunare, inundatii 2006


Badijonare cap bresa, la Rast, inundatii 2006, Dunare

Ganditi-va numai ca in tarile europene afectate de inundatii numarul de voluntari depaseste 500.000 de oameni. Cati dintre romani s-ar implica alaturi de autoritati si le-ar inlesni interventia? Este o intrebare aproape retorica pentru ca raspunsul este mai mult decat evident.

Despre inundatii

Sa zici ca nu s-a facut nimic si ca nu s-a accesat niciun euro este o ineptie si o ignoranta,atitudine cu care ne-am obisnuit, noi, cei care gestionam dezastre. Evindent ca din 2000 incoace s-au facut proiecte prin BERD la lucrari din aproape toate bazinele hidrografice. Dar pe de alta parte, trebuie sa precizez faptul ca accesarea de fonduri prin POS MEdiu era dependenta de asumarea politica a noilor concepte europene, concepte de care proiectele propuse nu puteau face abstractie.Evident ca era nevoie de modelarea hidraulica sau hidrologica a terenurilor, precum si demonstrarea cost/beneficiu, in contextul pagubelor produse anul trecut si a actualului climat economic.Noua strategie conditioneaza evaluarea proiectelor de apararea localitatilor in fata unor debite care se produc cu frecventa de pana la 100 de ani, in conditiile in care lucrarile pana acum se faceau in functie de numarul de locuitori si gradul de risc la inundatii pe care o aveau zonele respective. Intotdeauna prioritizarea lucrarilor s-a facut in functie de numarul de locuitori care trebuie aparati si de riscul la inundatii.

În condiţiile în care anul trecut ne-am confruntat cu un debit istoric, care se produce odată la 1000 de ani, iar digurile noastre erau făcute să reziste la debite care se produc odată la 100 de ani, a doua problemă iminentă era dublarea liniilor de apărare prin diguri provizorii, create prin peste 500 mii de saci şi 4500 ml de hidrobaraje. Peste 1500 de angajaţi de la Apele Române au supravegheat si au intervenit pentru consolidarea si suprainaltarea digurilor in aceasta perioada. In aceste operatiuni, au participat echipe de interventie si de la alte Directii: Mureş, Argeş, Olt, Jiu, Crişuri şi materiale de la Direcţia Apelor Buzău, Dobrogea-Litoral.


În situaţii de criză, toate autorităţile trebuie să coopereze foarte bine. Apele Române au colaborat foarte bine cu IJSU şi alte instituţii şi administraţii de la nivel judeţean (drumuri judeţene, firme de construcţii locale etc.) De asemenea, s-a constat o îmbunătăţire a colaborării cu autorităţile locale, care au sprijinit intervenţiile cu echipe de voluntari, la supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi chiar la realizarea unor noi diguri iepureşti locale. Pentru prima dată, s-au folosit hidrobaraje achiziţionate prin proiectul Watman, care şi-au dovedit eficacitatea prin timpul scurt de instalare şi intervenţie, ceea ce înseamnă că ar trebui să punem accentul pe achiziţionarea unor astfel de materiale. Specialiştii Administraţiei Naţionale “Apele Române” au fost sprijiniţi şi consultaţi permanent de profesorul dr. ing Stematiu, şeful Catedrei de Construcţii Hidrotehnice a UTCB, precum şi de alţi specialişti din institutele de proiectare şi consultanţă care au participat la construcţia barajului. Prin HG 833/13.08.2008 şi 834/13.08.2008, s-au alocat 20,000 lei, respectiv 13,300 lei, pentru lucrări imediate de refacere a deficienţelor la construcţiile hidrotehnice prin care se asigură apărarea împotriva inundaţiilor, a populaţiei şi bunurilor materiale, în condiţiile apariţiei unei noi viituri, cu probabilitatea tranzitării debitelor de calcul. Pentru refacerea lucrarilor hidrotehnice afectate sunt necesari in total cca 108,8 milioane lei(urgenta I) si cca 327.7 mil lei in tabelul II (urgenta II).Anul trecut, ne-am confruntat cu debite care au depăşit 1,5 m nivelul maxim istoric. Din ce în ce mai des, datorită schimbărilor climatice, o să ne confruntăm cu astfel de debite care se petrec odată la 100 de ani.

Conceptul de "living with floods" a fost gresit inteles: el inseamna de fapt constientizarea riscului la inundatii, care implica responsabilitatea de a-ti face constructii solide, de a-ti suprainalta casele, de a-si construi in locuri mai sigure, de a parasi locuinta atunci cand numai exista alta solutie decat evacuarea, convingerea cetatenilor sa numai deruleze activitati care sporesc vulnerabilitatea si riscurile terenurilor si a locatiilor la inundatii. In acelasi timp, este vital sa-i convingem pe cei din jur ca lucrarile care se fac prevad zone care trebuie lasate ca atare ca inundabile, nu sa puna autoritatile in situatia de a-si dubla liniile de aparare cu diguri si saci pentru a proteja incinte in care s-au construit ulterior case, incinte care erau gandite practic ca masura de aparare impotriva inundatiilor.

Prin deversările controlate efectuate în acumularea Stânca-Costeşti, specialiştii Administraţiei Naţionale “Apele Române” au reuşit, prin manevrele executate la acumulare, să reducă debitul în aval de aproape 5 ori, cu un coeficient de atenuare de 80%. După atenuările viiturilor pe care le-am realizat în acumulări, a doua problemă a fost tranzitarea unor volume foarte mari de apă în aval. Astfel, au fost necesare lucrări de intervenţie pentru supraînîlţare şi consolidare. De exemplu, în aval de Stânca-Costeşti, volumul de apă care a trebuit să fie tranzitat a fost de circa 1 miliard mc. Principala noastră prioritate a fost să salvăm cât mai multe case şi gospodării, fie că acestea erau sau nu situate în zone inundabile controlat. În acumularea Stânca-Costeşti cât şi prin lucrările de supraînălţare a digurilor, am reuşit să evităm inundarea a zeci de localităţi din Lunca Prutului, din patru judeţe, situate pe o lungime de 400 km. În condiţiile în care evoluţia schimbărilor climatice este tot mai serioasă, facem un apel la autorităţilor locale, dar şi la celelalte instituţii de decizie, trebuie să ne axăm mult mai serios pe proiecte de investiţii majore în infrastructura de apărare, simultan cu limitarea construcţiilor noi în zone inundabile. Multe case au fost poate construite acum 50-100 de ani, iar la acel moment, relieful era altul: nu se făcuseră atâtea defrişări, de exemplu, şi în acest fel satele erau protejate de vegetaţie. Acum însă multe case se află, după cum observaţi şi în dosarul de presă, în calea torenţilor şi sunt inundate din scurgerile de pe versanţi.

Pana acum, aveam o strategie de management a inundatiilor pe termen scurt, elaborata dupa inundatiilor din 2005 si 2006. Noua strategie elaborata pe 25 ani transpune in legislatia romaneasca conceptele Directivei privind inundatiile adoptata de CE in 2007. Mai exact, este vorba de cateva abordari, care se regasesc in politica de gospodarire a apelor, dar nu fusesera, pana in prezent, adoptate si asumate la nivelul politicilor strategice. Conceptul de "mai mult spatiu pentru rauri" pune problema faptului ca raurile numai trebuie indiguite de la un capat la altul, ci trebuie delimitate zone care sa fie folosite ca terenuri inundabile la inundatii. Problema este ca, in aceste zone, autoritatile locale au continuat sa emita autorizatii de constructie, iar, in acest moment, legislatia nu permite demolarea acestor constructii sau convingerea oamenilor sa construiasca in locuri mai sigure.

Sa fim de la sine intelesi: nicaieri in lume nu exista protectie impotriva inundatiilor de 100%, dar in acelasi timp, trebuie sa-i ajutam pe oameni sa "convietuiasca" cu inundatiile. A nu se intelege gresit acest cuvant: a convietui inseamna a constientiza riscul la care esti expus si a raspunde prompt la toate semnalele autoritatilor: adica sa evacueze zona in timp util, sa accepte acest lucru, sa numai construiasca in zone inundabile

In decursul timpului, Apele Romane si-au asumat riscul mediatic de a nu fi macar respectate pentru tot ceea ce au facut de-a lungul timpului si ceea ce fac in continuare pentru cetateni. Spuneam ca nu cerem elogii pentru ca nu este cazul.Oamenii de aici muncesc cu pasiune si daruire, zile si nopti la rand, fara incetare, nefacand tam-tam din asta. Este intr-adevar insa foarte dezamagitor ca, dupa atatia ani, media sa trateze superficial si nedocumentat subiectul. Sunt gratuitati care inca se fac in acest domeniu si este regretabil. Pentru ca oamenii de aici au salvat anul trecut toata Moldova de sub ape, prin manevrele care s-au facut la Stanca Costesti, dar si prin digurile care au fost suprainaltate cu materiale aduse din toata tara.

Trebuie început un program de stoparea eroziunii solului, amenajarea torenţilor şi împădurire. Trebuie ţinut cont de faptul că strategia de apărare împotriva inundaţiilor nu se axează doar pe lucrări de infrastructură (lucrări hidrotehnice promovate de Apele Române şi alţi deţinători, ci de un efort conjugat al altor instituţii cum ar fi cele din Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor.

Astfel, vor fi necesare lucrări de supraînălţare a unor drumuri (de exemplu, în zona Oancea DN 65, care se inundă destul de des, trebuie fie realizarea unui dig de protecţie laterală sau supraînălţarea acestuia). Trebuie subliniat faptul că aceste ministere au iniţiat la rândul lor analize ale infrastructurii de comunicaţie existente pentru promovarea de noi lucrări care să aibă capacitatea să reziste la asemenea evenimente. Rezultatele acestor proiecte vor fi incluse în strateia naţională de management al inundaţiilor, aşa cum s-a hotărât după lecţiile învăţate la inundaţiile din 2005 şi 2006.

Autoritatile locale, si cele de acum si cele de dinainte de 1989, au eliberat autorizatii de construire fara sa aiba un plan de urbanism, fara sa respecte un plan de aparare impotriva inundatiiilor. Din păcate, s-au dat autorizatii de construire in zone inundabile. Nu este numai vina lor, pentru că, de multe ori oamenii îşi construiesc casele şi după aceea se duc la primărie să le ceară autorizaţie. Acest lucru ne ingreuneaza si noua activitatea in caz de inundatii, pentru ca trebuie sa alocam mai multe fonduri si materiale pentru protectie.
De aceea, cred că trebuie, împreună cu autorităţile locale, să demarăm o campanie de conştientizare a oamenilor, care trebuie să înţeleagă că, decât să-ţi construiască casa de fiecare dată în acelaşi loc, în zonă inundabilă, poate este mai bine să-ţi găsească o altă locaţie.

SOLUŢII PENTRU A PUTEA CONTROLA ASTFEL DE DEBITE CU PROBABILITATE DE PRODUCERE ODATĂ LA 1OO DE ANI, ÎN SPECIAL ÎN ZONELE LOCUITE
- În anumite zone, trebuie îndepărtate digurile unul de altul, dar aceasta înseamnă achiziţionarea unor terenuri pentru lucrări.
- Finanţarea unor lucrări noi- acumulări (în amonte), poldere laterale (zona de câmpie), aceasta însemnând de asemenea achiziţionarea de terenuri;
- Întărirea colaborărilor bilaterale între ţările vecine: De exemplu, în urma negocierilor pe care le-am avut cu partea sârbă, s-au supraînălţarea unor diguri cu 1 m pe Timiş. S-au început negocieri cu toate ţările vecine pentru transferul de informaţii într-un format standard corespunzător, agreat de toate părţile.
- Implementarea Directivei privind inundaţiile adoptata de UE in 2007, iar strategia pe termen mediu si lung a fost finalizata in mai 2009

Inundatii la deal si la munte, intre iulie si septembrie

Administratia Nationala Apele Romane a avertizat joi autoritatile ca in perioada iulie-septembrie pot avea loc inundatii in zonele de deal si de munte, cauzate de precipitatiile prognozate sa aiba loc in aceasta perioada.
"Din cauza precipitatiilor sub forma de aversa specifice lunilor iulie si august, precipitatii care pot avea si caracter torential si a celor cu tendinta de excedent din luna septembrie, exista posibilitatea producerii unor scurgeri importante pe versanti, torenti, paraie si viituri rapide pe unele rauri mici din zonele de deal si de munte", se arata in comunicatul institutiei.
De asemenea, ANAR solicita autoritatilor locale sa verifice in prealabil cursurile de apa, in special in zona podurilor si a podetelor, indepartand acolo unde este cazul, materialele lemnoase, vegetatia si plutitorii, care ar putea obtura sectiunile de scurgere a raurilor.
Potrivit prognozei transmise de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, in iulie 2009, regimul hidrologic se va situa in general sub valorile medii multianuale lunare (50-80% din normalele lunare).
Ele vor fi mai mari (80-100%) pe raurile Viseu, Iza, Tur si mai mici (30-50%) pe raurile din bazinele Crasna, Barcau, Crisuri, Buzau, Rm. Sarat, Putna.
Administratia Nationala "Apele Romane" are o serie de proiecte in derulare, in ceea ce priveste infrastructura de aparare impotriva inundatiilor. Anual, statul roman a investit 1 milion de euro in lucrari de aparare, in prezent avand peste 15.000 km de diguri construite si sute de lucrari (derivatii de ape mari etc.). Prin POS Mediu, se investeste tot cam 1 milion de euro, dar in perioada 2008-2013, cu perioada de prelungire pana in 2015. Pe langa faptul ca acesti bani, abia ajung pentru niste lucrari in bazinul Prut si Siret, conditiile de finantare sunt foarte stricte: ai nevoie de un master plan, pe 30 de ani, evaluarea preliminara a riscurilor si a pagubelor potentiale, asigurarea ca terenurile pe care se construiesc aceste lucrari sa fie in proprietatea statului. In plus, aceste lucrari trebuie sa numai fi beneficiat niciodata de niciun fel de finantare si ANAR trebuie sa-si faca foarte calr evaluarea costurilor pe care ar putea sa le suporte pentru cheltuieli neprevazute care vor aparea pe parcursul implementarii lucrarilor.

Poluare cu petrol, pe Jiu

În această dimineaţă s-a produs o poluare cu ţiţei, pe râul Amaradia, în zona Dudoviceşti, spre confluenţă cu râul Jiu. Prin propagare, pe râul Jiu, au ajuns irizaţii petroliere pe o lungime de circa un kilometru în aval şi pe o porţiune de 10 metri, de la malul stâng spre larg.

În urma constatărilor efectuate de echipele Administraţiei Naţionale “Apele Române”- Direcţia Apelor Jiu (DAJ) şi Sistemul de Gospodărire Jiu (SGA Jiu), a rezultat faptul că a fost deschis un ventil, de către persoane rău intenţionate, de la o subtraversare a conductei de transport
produs petrolier Brădeşti-Gherceşti, aparţinând Petrom – Grup Zăcăminte Brădeşti.
Ventilul conductei de produs petrolier a fost închis. Echipa de la Apele Române, împreună cu Petrom, au intervenit prin montarea a patru baraje succesive la cca 50 m distanţă între ele pe râul Amaradia şi la confluenţă cu râul Jiu, împrăştiindu-se material care absoarbe reziduriile petroliere.

S-au mai montat şi pe râul Amaradia doua baraje absorbante, dar în prezent pe Jiu curg pete discontinuue cu lăţimi variabile între 10 şi 40 metri pe lângă malul stâng. Sursa de poluare a fost stopată, dar terenul din jurul conductei a fost acoperit cu produs petrolier pe o suprafaţă de 30 mp.

Conform informaţiilor celor de la Apele Române, în cursul de apă nu mai ajung produse petroliere, deşi existp produs petrolier, în păpurişul de pe maluri, care va fi îndepărtat cu substanţe specifice. În zona de teren afectată se va acţiona pentru toaletarea zonei, acţiunea urmând a fi realizată de personalul de la Petrom Brădeşti./ Evenimentul Zilei

De Ziua Internationala a Dunarii, au sunat sirenele in toate porturile, pe 29 iunie, la ora 12.00

Ziua Dunării 2009: Dezbatere în cadrul Comitetului de Bazin Someş -Tisa
Social Marţi, 30 Iunie 2009
La 29 iunie s-a sărbătorit, pentru al şaselea an consecutiv, Ziua Internaţională a Dunării, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena. Prilejul a fost folosit, de fiecare dată, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii de a respecta mediul înconjurător, de a avea un comportament responsabil.
Tema propusă anul acesta de ICPDR atrage atenţia asupra importanţei cooperării statelor din bazin pentru protejarea calităţii apelor - “Ape transfrontiere - Responsabilităţi comune” (“Shared Waters - Joint Responsibilities”). În acest context, Direcţia Apelor Someş-Tisa (DAST) organizează joi, 2 iulie, în cadrul Comitetului de Bazin, o dezbatere la care sînt invitaţi factorii decizionali din domeniul mediului, din judeţele: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, precum şi autorităţi publice locale.
Comitetele de bazin sînt organizate la nivelul fiecărui bazin hidrografic din România, fiecare avînd în componenţă 15 membri. Aceste comitete au rolul de a promova participarea tuturor celor implicaţi ca parte consultativă în luarea deciziilor din domeniul gospodăririi apelor. De asemeni, comitetele se implică în implementarea politicii europene în domeniul apei.
M. T./ Faclia de Cluj/ http://www.ziarulfaclia.ro/Ziua-Dunării-2009-Dezbatere-în-cadrul-Comitetului-de-Bazin-Someş--Tisa+27836


Apa din Dunăre, analizată de specialişti
(Gazeta de Sud -Actualitate - Andreea HORCONE-29 iunie 2009)
Direcţia Apelor (DA) Jiu Craiova va organiza luni o campanie experimentală de prelevare de probe de apă din Fluviul Dunărea, în zona Portului Bechet. Evenimentul marchează Ziua Dunării. „Pe 29 iunie, reprezentanţii Laboratorului Direcţiei Apelor Jiu, împreună cu un grup de copii, vor preleva şi analiza probe de apă“, a declarat Costică Păunescu, director Resurse Apă, în cadrul şedinţei Comitetului de bazin Jiu-Dunăre, organizată vineri, la Craiova. Acesta a explicat că obiectivul acestei campanii este acela de a implica oamenii în activităţi locale, care să contribuie la protejarea şi la îngrijirea ecosistemului bazinului Dunării, precum şi la educarea tinerilor în privinţa protecţiei apelor şi a mediului în general. „Un eveniment asemănător va avea loc şi la Drobeta Turnu Severin, unde câţiva copii vor face recoltări de probe, astfel încât să înţeleagă mai bine ce înseamnă Dunărea pentru noi“, a precizat Nicolae Tălău, directorul DA Jiu.
Despre Ziua Dunării

Ziua Dunării este unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale. Manifestările organizate cu această ocazie se desfăşoară în toate statele dunărene, pentru a marca dorinţa comună a ţărilor de a adopta măsuri şi strategii pentru protejarea Fluviului Dunărea, fie că este vorba de fenomene extreme (secetă, inundaţii), fie că este vorba despre poluări accidentale.
Ziua Dunării a fost sărbătorită pentru prima dată la Viena şi a fost organizată de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), pe 29 iunie 2004. Aceasta a coincis cu împlinirea a zece ani de la semnarea Convenţiei pentru protecţia Fluviului Dunărea, la Sofia, Bulgaria.

Cum se formeaza o picatura de apa? Impresie artistica

Ce-ai face daca ai afla intr-o zi ca apa este o fiinta vie, care traieste, are organe ca si tine si sufera ca si tine atunci cand o raneste cineva?

Dunărea şi Marea Neagră, sufocate de reziduurile deversate în râurile României

În lipsa staţiilor de epurare moderne în marile aglomerări urbane din ţară, apele menajere poluează masiv Dunărea şi Marea Neagră.Cele aproape 400 de unităţi pentru tratarea apelor menajere nu au deocamdată capacitatea să dezinfecteze apele, ci doar să le limpezească.
Pentru că Delta nu beneficiază nici până în prezent de sisteme centralizate de canalizare şi de staţii de epurare, Dunărea este direct poluată prin deversarea apelor reziduale de la pensiunile şi gospodăriile din Rezervaţie.
Tot direct în fluviu ajung şi apele uzate ale consumatorilor casnici din Galaţi, oraş aflat pe locul şapte în topul celor mai mari localităţi din România, cu aproape 300.000 de locuitori.

„Avem termen de finalizare a lucrărilor de construcţie a staţiei de epurare şi tratare până la începutul lui 2010. Costurile lucrărilor de construire a staţiei de tratare a apelor uzate sunt de 20 de milioane de euro, fonduri asigurate de Uniunea Europeană“, spune Gelu Stan, directorul Societăţii „Apă-Canal“, cea care asigură serviciul de canalizare şi de apă rece în oraş.

Dâmboviţa, duşmanul Dunării

Dunărea suferă şi din cauza apelor reziduale netratate deversate indirect în râurile din România. Bucureştiul este una dintre cele mai mari surse indirecte de contaminare a fluviului şi rămâne pentru moment singura capitală europeană care nu are staţie de epurare a apelor uzate, care ajung direct în Dâmboviţa.În felul acesta, Bucureştiul se alătură celorlalte peste 40 de localităţi urbane care deversează apele menajere direct în râurile ţării, contribuind masiv la poluarea apelor de suprafaţă.


„După ce Argeşul preia Dâmboviţa şi până la vărsarea în Dunăre sunt în jur de 20 de kilometri. Teoretic se spune că apa are o mare putere de autoepurare şi în nouă kilometri, dacă nu apare nici o sursă de poluare, apa se regenerează. Dar Dâmboviţa e aşa de poluată, că, practic, pe Argeş doar mai scade un pic din concentraţia de substanţe organice“, spune Şerban Iliescu, biolog la Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Acesta mai precizează că Dunărea, după ce primeşte apele murdare, are nevoie cam de 80 de kilometri să-şi revină la calitatea iniţială.


Staţiile nu dezinfectează apa

Dâmboviţa, râul cel mai poluat care ajunge în Dunăre

Anul 2010 este primul termen-ţintă la care România trebuie să raporteze progrese privind implementarea Directivelor Europene din domeniul gospodăririi apelor, o parte din marile oraşe având de finalizat lucrările la staţiile de epurare cu treaptă terţiară,
potrivit ANAR.

Astfel, până la sfârşitul lui 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare,Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara) trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi, implicit, racordarea locuitorilor la acestea.

Fără faza terţiară, staţiile de epurare nu elimină azotul şi fosforul din apele murdare. Datele Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării arată că în 2008 valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţii identificaţi în Dunăre sunt corespunzătoare clasei a cincea de calitate, ceea ce înseamnă o stare ecologică foarte proastă. La cantităţile de fosfor, fluviul stă mai bine, doar în unele zone încadrându-se în clasa a treia de calitate.

În România există 397 de staţii de epurare, dintre care numai 14 sunt conforme cu standardele europene, adică au cel puţin treaptă mecanică şi biologică. Suntem printre ultimele ţări ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte epurarea apelor, dar avem în urma noastră Bulgaria şi Grecia, potrivit ANAR.

Pentru marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenţi sunt în derulare 30 de proiecte ISPA. Conform ANAR, România primeşte anual 208-270 de milioane de euro, fonduri ISPA, din care 104-135 de milioane de euro pentru staţii de epurare.

„Până acum s-au accesat mai mult fonduri pe ISPA şi pe SAMTID pentru oraşele mari şi s-au folosit pentru reabilitarea sistemelor de canalizare sau a unor staţii de epurare. Acestea sunt în lucru. Trebuie finalizate până în 2010“, a spus Vasile Pintilie, directorul ANAR.

Prin POS Mediu există în lucru 40 de proiecte, dintre care nouă au fost aprobate de Comisia Europeană şi ar urma să primească banii începând de anul viitor. În 2007 nu a fost depus niciun proiect. Investiţiile în staţiile de epurare la nivelul întregii ţări ar trebui să fie, până în 2018, de 5,7 miliarde de euro.

Staţia de la Glina

Începută în anii ‘80, construcţia „Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti – Glina“ nu a fost terminată din cauza evenimentelor din 1989. Lucrările au fost reluate abia în 2007. Instalaţia va avea două linii tehnologice care vor fi date în folosinţă în două etape.

Prima linie, care ar trebui finalizată la sfârşitul anului 2010 va epura peste jumătate din apele uzate din Bucureşti. Cea de-a doua linie ar trebui să fie gata în anul 2013.

DECALAJ

România nu deţine în prezent nicio staţie de epurare cu treaptă terţiară, capabilă să trateze apele uzate, de conţinutul de nutrienţi, în special fosfor şi azot.

Epurarea, cea mai mare problemă de mediu a ţării

Expertul de mediu Fokionas Vosniakos, preşedinte al Asociaţiei Balcanice de Mediu (BENA), susţine că cea mai importantă problemă de mediu în România este cea a apelor reziduale, pentru care nu există tratament biologic.

„Este păcat ca o ţară cu multe resurse de apă cum este România să continue să cumpere apă potabilă în sticle de plastic“, a spus el, adăugând că în marile oraşe din România ar trebui create instalaţii de tratament biologic al apelor reziduale, iar apa ar trebui distribuită printr-un nou sistem, astfel încât fiecare persoană să aibă acasă apă curată.

Mustraţi de Comisia Europeană

Preşedintele BENA a precizat că, după trecerea prin actualul sistem de conducte, calitatea apei este depreciată. Râurile din România, precum şi Marea Neagră, sunt sub standardele europene în ceea ce priveşte calitatea apei de scăldat.

La această concluzie au ajuns oficialii Comisiei Europene, după o monitorizare a apelor făcută în 2007. Potrivit acestora, de vină sunt apele reziduale insuficient epurate, poluarea cu peturi, cu resturi menajere şi cu deşeuri din construcţii. Oficialii europeni au mai precizat că şi lacurile din Bucureşti sunt departe de standardeleeuropene.

Articol aparut in Adevarul

Campania " Sa pastram apele curate!" apreciata la Bruxelles

Calitatea apelor de imbaiere s-a imbunatatit in 2008
Calitatea apelor de imbaiere din Romania s-a imbunatatit consistent, avand in vedere ca din 49 de zone de imbaiere, numai 2% nu au fost conforme in 2008, fata de 20% cate erau in 2007, arata Raportul Comisiei Europene privind calitatea apelor de imbaiere.

Romania a raportat datele de monitorizare
a apelor de imbaiere pentru al doilea an consecutiv, prin Ministerul Sanatatii, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti si autoritatile de sanatate
publica judetene, care au delimitat si zonele de imbaiere, ce vizeaza exclusiv zona costiera.

Conform legislatiei in vigoare, HG nr. 546/mai 2008 care transpune Directiva Europeana 76/160/EEC privind calitatea apelor de imbaiere, in prezent, Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR) are atributii de a prognoza si de a gestiona poluarile pe termen scurt, situate in proximitatea zonelor de imbaiere si daca acestea pot influenta direct calitatea apei in zona natural
amenajata pentru imbaiere.

De asemenea, ANAR trebuie sa si informeze publicul, cu privire la datele furnizate de autoritatile de sanatate publica, in ceea ce priveste zonele de imbaiere si calitatea acestora si, dupa caz, interdictia temporara a imbaierii. Informarea publica se face inclusiv prin colaborare interinstitutionala intre toate autoritatile responsabile.

Conform Raportului Comisiei Europene, este apreciat suportul nemijlocit, precum si campaniile de informare publica pe care ANAR le-a derulat pe parcursul anului 2008. In mod special, sunt nominalizate campaniile „Sa pastram apele curate!”, derulata la nivel national de ANAR si in cadrul careia a fost organizat, prin Directia Apelor Dobrogea Litoral, un workshop la care au participat peste 40 de jurnalisti din toata tara.

De asemenea, este apreciat impactul pozitiv pe care l-au avut campaniile de constientizare publica derulate de Nationala „Apele Romane”, prin Directia Apelor Dobrogea Litoral, „Respecta plaja!”, parte a proiectului romano-olandez „Implementarea noilor politici de management al plajelor din zona costiera” si campania de ecologizare a plajelor derulata de Directia Apelor Dobrogea Litoral, impreuna cu ONG Mare Nostrum. In plus, Comisia Europeana recomanda continuarea acestor campanii la un nivel mai extins si mai complex.

Conform Directivei Europene, in 2011, ANAR elaboreaza in comun cu autoritatile de sanatate publica profilul apelor de imbaiere, iar, la sfarsitul lui 2015, se va realiza, prima clasificare a apelor de imbaiere.

Articol aparut pe ziarul electronic al Realitatea Tv, Green Report, Info News

Românii au 49 de zone de îmbăiere pe litoral

Zonele de scăldat din România care sunt la malul mării îndeplinesc criteriile obligatorii de calitate impuse de UE.
Raportul privind calitatea apelor de scăldat în Uniunea Europeană arată că 98% dintre cele 49 de zone de scăldat care sunt situate în zona de coastă a României sunt mai curate decât anul trecut. În 2008, sezonul de scăldat pentru ţara noastră a durat 4 luni şi jumătate, fiind cuprins între 1 iunie şi 15 octombrie.

Numărul zonelor de scăldat din sudul litoralului sunt cu 14 mai multe decât în 2007, când erau 35. Raportul indică faptul că cele 49 de zone costiere pentru scăldat raportate de România în anul 2008 reprezintă 0,2% din totalul apelor de scăldat raportate la nivelul UE.

Potrivit raportului, în 2008, 98% dintre zonele de scăldat de pe coaste au întrunit criteriile obligatorii, numai una dintre cele 49 de zone de scăldat nefiind conformă. Această situaţie indică o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei comparativ cu 2007, când doar 28,6% dintre zonele de scăldat erau monitorizate şi tratate.


Raportul pentru România indică de asemenea un bun nivel de cooperare cu autorităţile române, care menţionează şi sprijinul primit din partea ONG-urilor verzi, a Administraţiei Naţionale a Apelor din România şi a Ministerului Sănătăţii.
Conform Directivei Europene, în 2011, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) va elabora în comun cu autorităţile de sănătate publică profilul apelor de îmbăiere, iar la sfârşitul lui 2015, se va realiza prima clasificare a apelor de îmbăiere.
Raportarea datelor de monitorizare a apelor de îmbăiere s-a realizat de câtre România, pentru al doilea an consecutiv, prin Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti şi autorităţile de sănătate publică judeţene, care au delimitat şi zonele de îmbăiere. Menţionăm faptul că monitorizarea şi delimitarea zonelor de îmbăiere vizează exclusiv zona costieră.

Articol aparut in Cotidianul

Micii ecologisti din bazinul Siret

Peste o mie de persoane, copii si adulti, au marsaluit ieri prin centrul municipiului Bacau, intr-o impresionanta coloana de circa un kilometru, in cadrul unei actiuni eco organizate cu ocazia Zilei Internationale a Mediului. Marsul “Drumul spre o viata sanatoasa” a fost organizat de autoritatile de mediu impreuna cu asociatia ecologica “Iubim Natura” si Directia Apelor “Siret” (DAS), venind in intâmpinarea mesajului din acest an al Zilei Mediului - “Planeta are nevoie de voi! Uniti-va pentru combaterea schimbarilor climatice!”. “Promovam bicicleta si beneficiile mersului pe jos ca alternative viabile la traficul rutier urban, dând startul unei campanii ample de promovare a unor alternative eco la folosirea automobilului pentru deplasarea prin oras”, a explicat purtatorul de cuvânt al Agentiei de Protectia Mediului, Maria Ionos. Marsul a inceput la orele 9:30 in parcarea Stadionului si s-a desfasurat pe traseul strada Marasesti - Statuia lui Stefan cel Mare - strada Marasesti - Prefectura. Majoritatea participantilor erau elevi (de la 17 scoli din judet), carora li s-au alaturat profesori, salariati din institutiile publice sau chiar trecatori.
Tot cu ocazia Zilei Mediului, de la orele 11, DAS Bacau si trei unitati de invatamânt au organizat in Parcul Cancicov un concurs de desene pe asfalt pe teme de ecologie. “Actiunea este o continuare a campaniei «Sa pastram apele curate», care anul acesta se deruleaza in special pe partea educationala. Participa copii de clasele I-IV de la Colegiul National Pedagogic «Stefan cel Mare», Colegiul National «Ferdinand I» si Scoala «A.I. Cuza»”, a declarat purtatorul de cuvânt DAS Irina Florescu.

Saptamana mediului Tau

Zeci de tone de gunoi au fost scoase astazi din Plumbuita
Angajaţii Apelor Romane au scos astazi tone de deseuri din apa, gasind tot felul de la vegetatie si deseuri vegetale si pana la cai morti si cadaver. Inca de la primele ore ale diminetii, s-a intervenit cu buldoexcavactoare. Reprezentantii Apelor Romane spun ca problema nu se va reyolva pana cand oamenii nu vor fi racordati la reteaua de canalizare si pana cand autoritatea locala nu va incerca sa convinga cetatenii sa-si contracteze firme de salubrizare pentru a nu arunca deseurile direct in apa.
“Si-au facut chiar platforme cu ajutorul carora arunca in apa!”sef formatie Apele Romane.
“Trebuie sa incercam sa convingem oamenii ca sa numai trateze lacurile ca niste gropi de gunoi” Ana-Maria Tanase, purtator de cuvant ANAR
Râurile şi lacurile din România s-au transformat în ultimii ani în gropi de gunoi.
Voluntarii carora le pasă de mediu duc o muncă de Sisif în faţa nepăsării oamenilor.
Vineri, de Ziua Mondială a Mediului, au fost adunate de catre Apele Romane zeci de tone de gunoaie de pe malurile râurilor şi lacurilor din ţară. În Bucureşti a fost curăţat lacul Plumbuita din care s-au scos de la saltele de pat până la frigidere.
Invitata "Orei de Ştiri", Miruna Ralea, manager proiect asociaţia "Mai mult Verde", ne spune mai multe despre efectele acţiunii oamenilor asupra mediului şi despre cum putem proteja mediul înconjurător./ TVR 1

Directia Apelor "Crisuri" impreuna cu Politia Comunitara Oradea, Fundatia "Grupul Verde" si Colegiul National "Mihai Eminescu", si-au pus la bataie fortele proprii si au demarat o ampla campanie
denumita sugestiv "Saptamana Mediului Tau". Demarata in forta ieri, campania cuprinde atat o parte practica, igienizarea unor zone problema, cat si una cat se poate de o importanta majora, constientizarea a populatiei cu privire la gravele probleme produse de poluare.Pe langa partile frumoase ale povestilor legate de curatenia pe cursurile de apa si in spatiile verzi, reprezentantii DAC si ai Politiei Comunitare au atras atentia asupra faptului ca nerespectarea regulilor in ceea ce priveste curatenia orasului atrag dupa sine amenzi care in multe situatii nu sunt deloc de neglijat./Realitatea bihoreana

La pescuit de PET-uri si gunoaie, pe lacurile Capitalei!
S-a intamplat vineri, in Plumbuita, unde a fost declansata o ampla actiune de ecologizare. Pacat insa ca minunea nu o sa tina mai mult de trei zile.Cei care stau in zona si-au facut un prost obicei din a arunca pe maluri resturi menajere. Daca nu sunt amendati, nu se educa, sunt de parere autoritatile.
In timp ce studentii si angajatii primariei de sector au inceput cu malurile, lucratorii Apelor Romane au intrat cu cinci barci pe lac. Rezultatul s-a vazut imediat.
Problema in zona este ca o parte dintre locatarii vecini cu lacul nu si-au facut contracte de salubritate, nimeni nu le ridica gunoiul din curte, asa ca seara il arunca in apa.
Subprefectul Capitalei, Mioare Mantale, le-a cerut politistilor si inspectorilor de mediu sa nu ierte pe nimeni.
Din pacate, lacul Plumbuita apartine Apelor Romane, in timp ce malurile tin de primaria sectorului 2. De aici si dezorganizarea.
O alta problema ar fi ca strazile din zona nu au canalizare si sunt in panta. Asa ca toate dejectiile din gospodarii se varsa direct in apa./ PROTV