vineri, 8 iulie 2011

De Ziua Dunarii, ”Fii activ pentru Dunare!”

La nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă riverane Dunării, au fost organizate evenimente publice locale care au constat în acțiuni recreative și educative cu copii, precum și ședințe ale Comitetelor de Bazin. În cadrul acestor ședințe ale Comitetelor de Bazin, au fost citite mesajele ministrului Mediului și al Pădurilor, precum și cel al directorului A.N. Apele Române, adresate cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării.

Astfel, la nivelul Administrației Bazinale de Apă Banat s-a lansat în data de 29 iunie proiectul intitulat ”Dunăre, corp viu”, proiect care se adresează comunităților locale riverane fluviului Dunărea și afluenților acesteia cuprinși în spațiul hidrografic Banat. Proiectul are o durată de un an de zile. Acțiunile proiectului au constat în: vizitarea zonelor protejate de pe râurile Timiș, Cerna, Nera și fluviul Dunărea, având o participare de peste 150 de elevi și cadre didactice din 12 școli implicate (care s-a organizat de Ziua Internațională a Dunării), precum și în organizarea unei tabere de creație plastică la Dubova, unde au participat peste 30 de artiști și scriitori. De asemenea, a fost organizată și o ședință a Comitetului de Bazin, la Băile Herculane, în data de 28 iunie a.c.

Râul Bega – “coridorul verde”
[...]
Şedinţa Comitetului de Bazin de la Herculane a ajuns la a opta ediţie şi, printre alţii, au participat Octavian Ţunea, prefectul de Caraş-Severin, Ilie Vlaicu, directorul Aquatim, şi Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedintele Consilului Judeţean Caraş-Severin. “Dintre toate cele 18 ţări prin care trece Dunărea, putem spune că noi, românii, suntem cei mai norocoşi, întrucât mai mult de jumătate din lungimea fluviului traversează ţara noastră şi 30% din Bazinul Dunării se află pe teritoriul României. Mai mult, la gurile de vărsare ale Dunării, avem Delta Dunării un monument natural unic în Europa. Din acest punct de vedere şi nu numai, am putea spune că suntem mai apropiaţi şi mai responsabili faţă de Dunăre decât alte ţări, atât ca apartenenţă, cât şi ca moştenirea pe care am primit-o generaţii de-a rândul”, a fost o parte din mesajul directorului general al Apelor Române, Csaba David, citit cu prilejul Zilei Internaţionale a Dunării de către Sorina Neaga, din cadrul ABAB Timişoara./Ziua de Vest, http://www.ziuadevest.ro/eveniment/21180-titu-bojin-vom-infiina-o-societate-comercial-care-s-administreze-navigaia-pe-bega.htmlw.ziuadevest.ro/eveniment/21180-titu-bojin-vom-infiina-o-societate-comercial-care-s-administreze-navigaia-pe-bega.html

La nivelul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți, s-a organizat pe 28 iunie 2011, la Drobeta Turnu Severin, şedinţa Comitetului de Bazin. Pe 29 iunie 2011, a avut loc o campanie experimentală de prelevare a probelor de apă din fluviul Dunărea. Reprezentanţii Laboratorului A.B.A Jiu – S.G.A Mehedinţi au analizat probele de apă, împreună cu un grup de copii. Şcolile partenere educative cu A.B.A Jiu au organizat colţul dedicat Zilei Dunării. Aici au fost prezentate afişele realizate cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării, Cartea ”Peripeţiile lui Stropi”, fotografii efectuate cu diferite ocazii pe Dunăre: croaziere, poluări, laborator la Baziaş, etc.

Şedinţă festivă la ABA Jiu: Dunărea are strategie de ziua ei
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Dunării, Administraţia Bazinală de Apă Jiu a organizat marţi, 28 iunie 2011, la Dr. Tr. Severin, şedinţa festivă a Comitetului de Bazin Jiu- Dunăre.[...]Membrilor şi invitaţilor la Comitet le-a fost prezentat de către specialiştii A.B.A Jiu Proiectul cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu: Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Jiu“. /Oltenașul,
http://www.oltenasul.ro/sedinta-festiva-la-aba-jiu-dunarea-are-strategie-de-ziua-ei/

La nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt - Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt (Slatina), împreună cu Instituția Prefectului Olt și Garda de Mediu Olt, au omagiat Ziua Internațională a Dunării printr-o serie de acțiuni desfășurate în ziua de 29 iunie 2011, în localitatea Orlea, județul Olt. Acțiunile au debutat la Căminul Cultural Orlea sub sloganul „Fii activ pentru Dunãre!”, unde copiii au prezentat un program artistic de cântece și dansuri specifice zonei. Acțiunile s-au finalizat prin vizitarea Muzeului sătesc Orlea și Cetatea Sucidava, din orașul Corabia.



ZIUA DUNĂRII 2010 „Fii activ pentru Dunăre!”
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a propus ca tema anului 2010 să fie menţinută şi în anul 2011, respectiv să pună accent pe conştientizarea publicului privind importanţa protejării fluviului Dunărea şi a râurilor din bazinul acestuia .-„Fii activ pentru Dunare!”.[...] În mesajul său, Domnul László BORBÉLY, Ministrul Mediului şi Pădurilor ne transmite:”În această zi aniversară, sper ca acţiunile noastre prezente şi viitoare să demonstreze că într-adevăr suntem activi pentru Dunăre, pentru afluenţii săi şi totodată că suntem preocupaţi de sănătatea apelor noastre”./Curierul de Ramnic

La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea- Sistemul de Gospodărire a Apelor Teleorman, a avut loc în ziua de 29 iunie a.c., în orasul Zimnicea, sedinţa Comitetului de Bazin Argeş-Vedea. De asemenea, în aceeași zi, la sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor Teleorman, s-a organizat Ziua Porților Deschise. Elevii au vizitat laboratorul de calitate a apelor, dar și barajul Alexandria de pe râul Vedea, unde reprezentanţi din cadrul Staţiei hidrologice le-au prezentat acestora principiul de funcţionare al moriştii hidrometrice. De asemenea, au fost efectuate măsurători de debite ale râului Vedea, s-a calculat viteza de deplasare a apei şi li s-a explicat de ce este important să cunoşti aceşti parametrii. De asemenea, s-a scos în evidenţă rolul important pe care îl au digurile de apărare împotriva inundaţiilor. La nivelul Sistemului de Gospodărire a Apelor Giurgiu, s-a organizat o vizită la laboratorul de calitate a apelor, unde s-a efectuat și o probă de apă din Dunăre, în prezența unui grup de elevi. Elevii au organizat o expoziție de picturi și desene, în urma căreia au fost acordate premii și s-a organizat o plimbare pe Dunăre.

Ziua Dunarii la Zimnicea
În ziua de 29 iunie 2011 (dată ce marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea), la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea, sărbătorim Ziua Internaţională a Dunării.[...]În data de 29 iunie 2011, Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea organizează la Zimnicea, şedinţa de lucru a Comitetului de Bazin, începand cu ora 11.00.[...]Deasemenea, tot astazi, vor fi prezentate proiectele “Sistem de Analiză pentru Semnalarea Situaţiilor de Restricţii în Satisfacerea Cerinţelor de Apă la folosinţele de apă din Bazinul Hidrografic Argeş” (ABAAV), ,,Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş-Vedea”(ABAAV), ,,Diminuarea poluării apelor Dunării”(ABAAV- SGA Teleorman) si ,,Monitorizarea calităţii apei”, proiect al S.C Apa Serv S.A Alexandria”.
/Info Teleorman, http://www.infoteleorman.ro/stiri/evenimente/615.html
La nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița- Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila a avut loc la Brăila sedința Comitetului de Bazin Buzău-Ialomița. La această întâlnire prilejuită de Ziua Internațională a Dunării, au participat membrii ai Comitetului de Bazin, reprezentanti ai Agenţiilor de Protecția Mediului și ai unor societăți industriale, precum și invitați din cadrul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița și a Sistemelor de Gospodărire a Apelor subordonate.
Talentaţi şi ecologişti. Micii artişti ai Dunării
Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi, împreună cu Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad- Sistemul de Gospodărire a Apelor Galați, au organizat, de Ziua Dunării, un impresionant concurs internaţional de artă ecologică. [...] Concursul – „Danube Art Master” – a ajuns la a 6-a ediţie. Crema de tort a manifestărilor organizate de CCEG ni s-a părut concursul internaţional „Danube Art Master” (varianta românească: „Fii un artist al Dunării!”), care a adus „la start” câteva zeci de mici artişti. Toţi merită respectul nostru – fie şi numai pentru că au ales să înţeleagă Mediul – dar, ca la orice competiţie, doar unii au obţinut premii./Viața Liberă,
http://www.viata-libera.ro/articol-Micii_artisti_ai_Dunarii_2.html
La nivelul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, a fost organizat un concurs de ambarcațiuni ușoare (hidrobiciclete), în parteneriat cu baza de agrement ”Veni, vidi, vinci” și Serviciul Județean Salvamont Bihor, pe râul Crișul Repede, în data de 29 iunie a.c. La această acțiune, au participat 140 de persoane. Câștigătorii au primit premii și materiale informative.

Întrecerea bărcuțelor, de Ziua Dunării
Cu ocazia Zilei Dunării, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri organizează miercuri, 29 iunie, în zona podului de pontoane de pe Crişul Repede, un concurs de ambarcaţiuni uşoare. Sloganul din acest an al activităţilor destinate sărbătoririi fluviului este „Fii activ pe Dunăre”, slogan sub care şi ABA Crişuri, împreună cu baza de agrement „Veni, Vidi, Vinci” şi Serviciul Judeţean Salvamont-Salvaspeo Bihor dau startul la „Întrecerea bărcuţelor”[...] „Cu toate că Bazinul Hidrografic Crişuri nu este în mod direct legat de bazinul Dunării, grija şi dorinţa de a contribui la protejarea fluviului face posibil ca şi în acest an Administraţia Bazinală de Apă Crişuri să organizeze evenimente cu ocazia Zilei Dunării”, spune Pásztor Sándor, director ABA Crişuri. /Spinul bihorean,
http://www.spinul.ro/RO/BH/romana/numarul/0/online/Intrecerea_barcutelor_de_Ziua_Dunarii_-gZ-MgP.html

miercuri, 29 iunie 2011

ROMÂNIA EVALUEAZĂ STAREA ECOLOGICĂ ȘI POTENȚIALUL ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ, CONFORM CERINTELOR EUROPENE

România evaluează starea ecologică și potențialul ecologic al corpurilor de apă naturale și puternic modicate, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, care transpune cerințele și criteriile stabilite de Directiva Cadru Apă. Astfel, Administrația Națională ”Apele Române” realizează evaluarea corpurilor de apă, din punct de vedere al stării ecologice și al potențialului ecologic, implementând și testând metodologiile elaborate de către ICIM.
Pentru această evaluare, s-a realizat o delimitare a corpurilor de apă : corpuri de apă naturale (râuri și lacuri naturale), corpuri de apă puternic modificate (râurile și lacurile de acumulare) și corpuri de apă artificiale (canale).
- Evaluarea stării ecologice s-a realizat pentru corpuri de apă naturale, care include 5 categorii de calitate, de la ”foarte bună” la ”proastă”: FB (”foarte bună”), B (”bună”), M (”moderată”), S (”slabă”) și P („proastă”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”foarte bună” și ”bună”.
- Evaluarea potențialului ecologic s-a realizat și pentru corpuri de apă puternic modificate (adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică: baraj, îndiguire, canal etc.), evaluare fiind realizată pe 3 categorii, conform cerințelor Directivei Cadru Apă: PEM (”potențial maxim”), PEB (”bun”) și PEMo (”moderat”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”potențial maxim” și ”potențial bun”. Astfel, la nivelul anului 2010, pe cursul fluviului Dunărea, conform criteriilor Directivei Cadru Apă, au fost delimitate şi desemnate 7 corpuri de apă, din care 5 corpuri puternic modificate (Bazias – Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, Porţile de Fier II – Chiciu, Chiciu – Isaccea şi Sulina) şi 2 corpuri de apă naturale (braţele Chilia şi Sf. Gheorghe). Dintre acestea, toate cele 5 corpuri de apă puternic modificate ating ”potențialul ecologic bun”, iar cele 2 corpuri de apă naturale au o stare ecologică bună. Prin urmare, la nivelul corpurilor de apă delimitate pe fluviul Dunărea, toate au o stare ecologică bună și un potențial ecologic bun.
În urmă cu 8 ani, pe 29 iunie, România ratifica, alături de celelalte state riverane, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, document care îi responsabiliza pe semnatari să trateze Dunărea ca un bun strategic comun. ”Chiar dacă întregul sector românesc al fluviului Dunărea cu o lungime de 1073 km atinge obiectivele de calitate, respectiv starea ecologică bună și potențialul ecologic bun, este necesar să fie continuate măsurile de reducere a poluării generate în principal de aglomerările urbane. Dintre toți afluenții principali ai Dunării de pe teritoriul românesc, Argeşul rămâne în continuare râul cu aportul cel mai însemnat de poluanţi”, DAVID Csaba, director general al A.N. Apele Române, în mesajul adresat de Ziua Internațională a Dunării, astăzi, 29 iunie.
La nivel național, în anul 2010, 82,65% din corpurile de apă naturale, puternic modificate și artificiale (râuri) evaluate de către A. N. Apele Române ating obiectivele de mediu. 43,93% din corpurile de apă naturale, puternic modificate și artificiale evaluate de către A. N. Apele Române, corespunzătoare lacurilor, ating obiectivele de mediu.
Din evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (râuri și lacuri naturale), au fost evaluate 1643 de corpuri de apă naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 30 (1,82%) dintre acestea ating starea ecologică ”foarte bună”, 1356 (82,53%) de corpuri de apă ating ”starea bună”, 235 (14,3%) de corpuri de apă naturale au o stare ecologică ”moderată”, 17 (1,03%) corpuri de apă au o stare ecologică ”slabă”, iar 5 (0,3%) dintre acestea ating o stare ecologică ”proastă”.
La nivelul bazinelor hidrografice, în bazinul hidrografic Jiu, se regăsesc cele mai multe corpuri de apă naturale, care ating starea ecologică ”foarte bună”. Majoritatea corpurilor de apă naturale ating starea ecologică ”bună”, dintre acestea cele mai multe se regăsesc în următoarele bazine hidrografice: Siret (305 corpuri de apă), Mureș (253 de corpuri de apă), Crișuri (211), Olt (125). În ceea ce privește corpurile de apă naturale care ating o stare ecologică ”moderată”, cele mai multe se regăsesc în bazinul hidrografic Olt (50) și, în ordine: bazinul hidrografic Argeș (28), Crișuri (24), Someș (21), Ialomița (15), Siret (13), Vedea (12), Litoral (11), Mureș (10). Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă naturale, au fost evaluați 41115,6 km din care 30085 km (73,2%) ating starea ecologică ”foarte bună” și ”bună”, 10227,8 km (24,8%) ating starea ecologică ”moderată”, 623,9 km (1,5%) ating starea ecologică ”slabă” și 178,3 km (0,4%) ating starea ecologică ”proastă”.
Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri), au fost evaluate 345 de corpuri de apă modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 257 (74,49%) sunt corpuri de apă puternic modificate care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” și 88 (25,50%) sunt corpuri de apă puternic modificate care au potențial ecologic ”moderat”. Dintre acestea, corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri) cu un potențial ”maxim” și ”bun” se regăsesc în bazinele hidrografice: Someș, Crișuri, Tisa, Mureș, Dunăre, Bega-Timiș-Caraș. Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri), au fost evaluați 12338,2 km, din care: 8493,7 km (68,84%) ating un potențial ecologic ”maxim” și ”bun” și 3848 km(31,16%) au un potențial ecologic ”moderat”.
Din evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (lacuri), au fost evaluate 57 de lacuri naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 10 (17,55%) au stare ecologică ”foarte bună” și ”bună”, 44 (77,19%) au stare ecologică ”moderată”, 3 (5,26%) au stare ecologică ”proastă”. Lacurile naturale cu stare ecologică bună și foarte bună se găsesc în bazinele hidrografice: Tisa, Siret și în bazinul Dunării. Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (lacuri de acumulare), au fost evaluate 116 de corpuri de apă modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 66 (56,9%) sunt corpuri de apă puternic modificate care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” și 50 (43,1%) sunt corpuri de apă puternic modificate care au potențial ecologic ”moderat”. Lacurile de acumulare care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” se găsesc în bazinele hidrografice: Siret, Argeș, Olt și Jiu.
Pentru anul 2010, din volumul total de ape uzate evacuate de 4868,55 mil. mc, 1070,5mil. mc (21,98%) reprezintă volume de ape uzate ce nu se epurează și volume de apă insuficient epurate. Din volumul de ape uzate neepurate de 642,4 mil.mc, cel mai mare volum de ape uzate provine de la unităţi din domeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare: 536,84 mil. m3/an - 83,57 %; cu o contribuţie mai redusă, se înscriu unităţile din cadrul activităţilor din: Industria metalurgică si construcţii de maşini: 72.80 mil. m3/an (11%,3) şi Prelucrări chimice: 18,38 mil. m3 (2,86 %). Referitor la apele uzate insuficient epurate, 428,1 mil. mc, activităţile cu cea mai mare pondere sunt: Captare şi prelucrare apă pentru alimentare: 304,88 mil. m3/an – aprox 71%; Prelucrări chimice: 43,811 mil. m3/an – peste 10 % şi Industria extractivă: 22,41 mil. m3/an –5,2%.

joi, 16 iunie 2011

Şeful Apelor Române: Nu mai curge cu bani după inundaţii

"Epoca" despăgubirilor la grămadă, pentru cei rămaşi fără locuinţe după calamităţi de acest fel, se apropie de sfârşit, anunţă Csaba David. Prioritare vor fi zonele în care pagubele vor fi mari. Până la 15 iulie, tot românul trebuie să aibă poliţă de asigurare în caz de calamităţi naturale. Legea a venit după o serie de inundaţii devastatoare, care au golit, ani în şir, vistieria statului. Până în prezent, punerea în aplicare a documentului a fost amânată mereu, din "grijă" pentru buzunarul contribuabilului care şi-a ridicat casa în albia râului. Directorul Apelor Române, Csaba David, vrea ca oamenii să înţeleagă un lucru: statul nu are bani pentru a apăra pe toată lumea de puhoaie. Prioritare vor fi zonele în care pagubele ar fi mai mari. Invocă şi un principiu: când ai mai mulţi copii, îi dai bani de facultate celui mai deştept, iar ceilalţi mănâncă "pâine cu untură".
EVZ: În 2006, autorităţile au început un amplu program pentru a afla zonele din România cele mai expuse la inundaţii. Când vom şti exact unde vor avea loc revărsări?
Csaba David: S-a creat Axa 5 a Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu, special pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, fapt care a dus la deblocarea programului de realizare a hărţilor inundaţiilor. Apoi, în noiembrie anul trecut, am depus proiecte care au fost acceptate de Bruxelles. Când s-a blocat programul, erau realizate doar 10% din lucrări, iar în prezent sunt realizate 30%. Avem termen până în martie 2013 să finalizăm tot proiectul, pe noua finanţare. La toate Direcţiile de Apă se lucrează pentru realizarea acestor hărţi. Prin Axa 5 POS Mediu sunt disponibili 45 de milioane de euro, bani destinaţi realizării hărţilor de inundaţii ale României.
Revărsările rapide ar putea crea probleme vara asta
Cum vor putea fi prevenite revărsările până în martie 2013?
Păi, noi avem şi la ora actuală hărţi stabilite pe baza inundaţiilor istorice din fiecare localitate. Hărţile sunt bune, au o precizie de peste 90%.
Dacă aceste hărţi sunt bune, de ce trebuie să mai cheltuim 45 de milioane de euro ca să facem alte hărţi?
Pentru că, în unele cazuri, acele inundaţii istorice depăşesc, să zicem, asigurarea cu 1%. Dar în multe cazuri sunt declarate istorice pentru că nu s-au mai întâmplat astfel de inundaţii maxime, ca cele trecute pe hărţi, ci mult mai mari. Acum, noi trebuie să fim 100% siguri unde se inundă. Să convingem şi să le arătăm tuturor celor care sunt în pericol că sunt importanţi şi doi centimetri de apă care îţi intră în casă. Că şi ăia creează daune.
Ştim unde ne inundăm? Pe baza actualelor hărţi, se ştie unde se va revărsa apa în funcţie de debit?
România este bine organizată, pe bazine hidrografice. La fel ca Franţa. Nu vă pot spune pe fiecare judeţ, pentru că apa nu se opreşte la graniţele judeţelor.
Vor exista inundaţii în această vară?
Din prognozele meteorologilor, nu vom avea inundaţii, dar fenomene de flash flood (inundaţii rapide – n.r.). Sunt tot mai dese şi nu pot fi prognozate decât înainte să aibă loc. Aceste fenomene ar putea crea probleme în această vară.
Ce se întâmplă cu locuinţele construite în zonele inundabile? O să mai dea statul bani pentru refacerea caselor inundate după termenul limită stabilit pentru 15 iulie?
Eu zic că nu ar mai trebui să le dea celor care nu îşi fac o poliţă de asigurare. Oricum, primăriile sunt acoperite. Aici mă refer la cele care au un tabel cu semnăturile locuitorilor din zonele inundabile, prin care aceştia se angajează că nu vor cere despăgubiri de la stat, dacă li se inundă casa. E mai rentabil să muţi câteva case, decât să faci investiţii ca să protejezi împotriva inundaţiilor locuinţele construite în albia majoră a râurilor. În toată ţara trebuie să existe astfel de declaraţii. Există un ordin de ministru în care se precizează că aceste declaraţii trebuie încheiate. De exemplu, la Rast s-au construit nişte case care stau şi acum goale, nu vor să stea în ele cei care au fost inundaţi. Spun că acolo unde s-au născut, acolo mor, sunt încăpăţânaţi. Ei stau pe vechea locaţie inundabilă. Noi am pus în siguranţă zonele, cel puţin acolo unde s-au produs inundaţiile. Din punctul meu de vedere, ei nu ar mai trebui să primească nici un leu de la stat.
Cine şi cum o să se stabilească ce localitate va fi protejată, având în vedere că nu o să fie bani ca să fie protejaţi toţi românii de inundaţii? Nu credeţi că se vor supăra cei care o să fie lăsaţi la urmă?
Mai întâi vor fi puse în siguranţă marile aglomeraţii şi zonele industriale. Apoi, zonele micuţe. Dacă avem cinci copii, trebuie să vezi prioritar: dacă unul vrea să meargă la facultate, nu i-o plătesc? Mai bine mănâncă unul numai o pâine cu untură, dar celălat merge la facultate, că are viitor.
De unde bani să dinamităm toate podurile? Cât de sigure sunt podurile?
Debitele sunt subdimensionate, dar nu avem ce face. De unde bani să dinamităm toate podurile şi să facem altele?
Europenii au adoptat anul trecut o nouă directivă cu privire la inundaţii. Ce aduce nou această legislaţie?
Prima noutate este că s-au schimbat asigurările. Cu alte cuvinte, noile construcţii de apărare împotriva inundaţiilor vor fi mai înalte şi vor rezista la debite mai mari, adică vor fi mai sigure. După ce vom avea aceste hărţi, vom trece la elaborarea unor planuri de inventariere a lucrărilor care ar trebui făcute, pentru a combate inundaţiile, astfel ca România să fie protejată 100%. Normal că nu o să avem atâţia bani, şi atunci vom pune în siguranţă zonele unde s-ar putea crea cele mai mari pagube. Pentru că, după estimările noastre, fără un plan amănunţit, numai la eroziunea costieră ar fi nevoie de 400-500 milioane de euro.
"La Rast s-au construit case care stau şi acum goale. Nu vor să stea în ele cei inundaţi. Spun că acolo unde s-au născut, acolo mor." CSABA DAVID, directorul Apelor Române
LUCRĂRI SCUMPE
Lupta cu eroziunea costieră: 5,6 milioane €
A existat un program prin care puteau fi accesaţi bani pentru reabilitarea zonei costiere. Programul european este valabil până în 2013. S-au accesat bani din acest program?
Nu s-au accesat bani până în prezent. Acum vor fi accesaţi, pentru că Axa 5, pentru ape, a fost creată abia anul trecut. Această axă a fost creată pe ntru că eu am fost la domnul ministru al Mediului (Laszlo Borbely - n.r.) şi i-am zis că ar fi normal ca din Programul Opera ţional Sectorial Mediu să beneficieze de fonduri şi apele. M-am gândit la această soluţie, tocmai în ideea că nu aveam bani pentru a finaliza hărţile de inundaţii. Acum cinci ani a început realizarea acestor hărţi. Atunci, Guvernul a dat o hotărâre prin care s-au alocat numai o parte din bani, de aceea s-a blocat programul.
În zona de coastă mai există pericol de inundaţii?
Se află în derulare un master plan (plan general – n.r.), în valoare de 5,6 milioane de euro, care va fi gata în luna octombrie a acestui an. Se vor stabili astfel lucrările pe care va trebui să le derulăm, pentru a opri eroziunea costieră.
TERMEN. Până pe 15 iulie, toţi proprietarii de case trebuie să aibă poliţe de asigurare. Statul are bani doar pentru situaţii speciale. Vestea bună este că vara aceasta nu vor fi mari inundaţii
NEÎNCREDERE
Când digul se ridică repede, oamenii strâmbă din nas: "Sigur nu s-a respectat tehnologia"
Ce s-a întâmplat cu digul de la Săuceşti, localitate inundată anul trecut şi inspectată de Traian Băsescu? A fost reparat?
Digul de la Săuceşti a fost refăcut, astfel încât să reziste la un debit mult mai mare. Şi să vă spun ceva: dacă lucrez bine şi repede, e bai. Au fost comentarii că numai într-o lună s-au făcut cinci kilometri de dig. S-a zis: "Cum se poate, sigur nu s-a respectat tehnologia...". Prostii.
Sunt sigure barajele din România?
E nevoie de noi lacuri de acumulare, având în vedere că specialiştii prognozează că vom avea probleme cu apa? Cele existente sunt sigure. Ele se autorizează odată la şapte ani şi sunt monitorizate permanent. E nevoie de noi baraje. La orice proiect nou de studiu de fezabilitate, proiectantul este obligat să vină şi cu o variantă care prevede o acumulare permanentă sau una nepermanentă. Şi acest lucru va fi definitivat după ce vor fi gata hărţile de inundabilitate. Atunci, o să stabilim unde e mai rentabil să se construiască un baraj, decât să se refacă apărările de mal de la un an la altul, după viituri. Şi, după prognozele care sunt, va fi un an cu debite mici. Din punctul de vedere al gospodăririi apelor, aceste baraje sunt din ce în ce mai necesare, ca să putem asigura nevoia de apă. La ora actuală, pe România, suntem la nivelul optim cu gradul de um plere a barajelor, dar în caz de secetă va trebui să suplimentăm debitul cursurilor de apă din aceste baraje. De exemplu, lucrările recente prevăd aceste acumulări. Se construieşte unul în amonte de Miercurea Ciuc. El a fost construit pentru că în amonte de oraş sunt trei pârâuri care au provocat inundaţii, din cauză că albiile acestora nu se mai pot lăţi.
Sursa: Evenimentul Zilei
http://www.evz.ro/detalii/stiri/seful-apelor-romane-nu-mai-curge-cu-bani-dupa-inundatii-933752.html

joi, 26 mai 2011

PESTE 40 MILIOANE DE EURO ACCESAȚI PENTRU HARTILE DE HAZARD LA INUNDATII IN 10 BAZINE HIDROGRAFICE

CRIȘURI, BANAT, SIRET, MUREȘ, SOMEȘ-TISA, BUZĂU, ARGEȘ-VEDEA, DOBROGEA-LITORAL, OLT ȘI JIU

Proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”

Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanțare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crișuri, Banat, Siret, Mureș, Someș-Tisa, Buzău, Argeș-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt și Jiu. Hărţile de hazard la inundații de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012.
Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale și ale afluenților săi de gradul I și II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obține modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua și lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice și care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.
”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent , hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilități de depășire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani”, ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române.
După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărți care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce și zonele de evacuare a populației, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărțile vor fi puse ulterior la dispoziția autorităților locale, dar și a publicului larg..
”Pentru Domeniul I de intervenție, mai intenționăm să depunem spre finanțare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum și prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanțare UE și buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanțării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”., ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române.

CASETĂ TEHNICĂ

Implementarea Directivei privind managementul riscului la inundaţii 60/EC/ 2007 prevede parcurgerea următoarelor etape:
TRANSPUNERE LEGISLATIVĂ (termen de finalizare 2009): Strategia de prevenire a riscului de inundaţii pe termen mediu si lung, strategie care a fost adoptată prin HG 846/2010. În același timp, s-a realizat transpunerea in legislația românească a Directivei privind managementul riscului la inundaţii, prin modificarea şi completarea Legii Apelor 107/1996, rezultând OUG nr. 3/2010.
EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAȚII (termen de finalizare 2011): Stabilirea unei geobaze de date unică care să prezinte toate informaţiile disponibile despre inundaţii.
HĂRŢILE DE HAZARD LA INUNDAŢII (termen de finalizare 2012): atribuţie a ANAR, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare
HĂRŢI DE RISC LA INUNDAŢII (termen de finalizare 2013): atribuţie a Consiliilor Judeţene și, pentru centralizarea tuturor datelor, autoritatea public centrală în domeniul gospodăririi apelor, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare
PLANURI DE MANAGEMENT AL RISCULUI (termen de finalizare 2015): vor contine toate elementele de mai sus, precum şi măsurile structurale şi non-structurale realizate pentru diminuarea riscului la inundaţii.

miercuri, 25 mai 2011

Trebuie sa invatam sa convietuim langa ape...

a declarat directorul general al Apelor Romane, ing. DAVID CSABA


Anul trecut ne-am confruntat cu inundații devastatoare. Consideraţi că existau măsuri suplimentare care puteau fi puse în aplicare pentru a reduce mai mult pagubele produse?
Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că nicăieri în lume nu există protecţie absolută împotriva inundaţiilor. Aveţi exemplu inundaţiilor din Europa de Vest, în ţări dezvoltate ca Franţa, Polonia sau Ungaria sau în cea de Est, în ţări ca Republica Moldova sau Ucraina Inundaţiile sunt fenomene naturale care au existat dintotdeauna și vor continua să existe, iar noi oamenii, trebuie să învăţăm să trăim alături de ele. Trebuie să învățăm să conviețuim lângă ape….

Și cum ar fi posibil acest lucru?
A conviețui lângă ape înseamnă că înțelegi ce înseamnă riscul la inundații și accepți să-ți iei, alături de măsurile luate de autorități, propriile măsuri de protecție. Acest principiu nu l-am inventat noi, Apele Române. Acest principiu este inspirat din practica europeană și este inclus în Directiva de management a inundațiilor adoptată de Uniunea Europeană, Directivă care face referire la astfel de principii cum ar fi: "apa este parte a unui întreg, "acumulaţi apa!"; "mai mult spaţiu pentru râuri" (lăsaţi râurile să curgă neîncorsetate); "convieţuirea cu viiturile” şi altele asemenea.

Să înțeleg că și oamenii, la rândul lor, au nevoie să accepte acest fenomen ca fiind unul natural și să se conformeze instrucțiunilor pe care le primesc de la autorități, dar și să-și ia propriile măsuri de protecție…
Nici nu vă puteți imagina cât de importantă este educația oamenilor în astfel de situații, când oamenii trebuie să înțeleagă că prioritară este viața lor. În foarte multe situații, reacțiile individuale adecvate pot deveni vitale. Sunt țări care au grupuri de voluntari educați să reacționeze imediat și să ajute autoritățile și oamenii la inundații. În astfel de situații, solidaritatea umană este esențială.

În acest caz, care este responsabilitatea autorităților?
Problema care se pune aici este aceea a gradului de protecţie posibil şi a costurilor pe care le implică realizarea acestui grad de protecţie, respectiv cât de mare este riscul acceptat de societate, precum şi necesitatea ca toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor să completeze măsurile generale, luându-şi propriile precauţii. Sigur, este foarte greu să explici oamenilor afectați de inundații, care și-au pierdut casa și bunurile de ce o anumită localitate a fost afectată de ape, iar altele au scăpat. Pentru că pentru fiecare om contează casa şi bunurile lui. Cu toate acestea, prin eforturile nemijlocite ale Apelor Române, alături de echipele Jandarmeriei, Armatei sau cele ale IJSU, localităţi importante din Moldova, care se aflau sub ameninţarea directă a apelor, cum ar fi Răchiteni, Adjudeni, Tămăşeni, Roman şi Paşcani, au fost salvate de inundaţii. De exemplu, pentru apărarea orașului Roman, echipele Apelor Române au intervenit cu hidrobaraje, reuşind să închidă linia de apărare cam cu trei ore înainte de a se atinge vârful viiturii. Dacă nu se intervenea în forţă, urma deversarea şi inundarea unei părţi importante a oraşului. Din fericire, liniile de apărare din zona acestor localităţi au rezistat şi am reuşit să salvăm oamenii şi bunurile lor. Aceasta este și prioritatea noastră, aceea de a le proteja viața și bunurile.

Să înțeleg că aveți propriile echipe de intervenție?
Da, de-a lungul timpului, am investit în astfel de echipe și intenționăm să le extindem și pe viitor. La ora actuală, avem echipe de intervenție cu care putem merge oriunde, inclusiv peste hotare, să intervină în situații de urgență. Echipele noastre de intervenţie sunt alcătuite din oameni care ştiu ce au de făcut, oameni experimentaţi. Atunci când pleacă la o intervenţie, pleacă cu absolut tot ce le trebuie, începând de la maşini, hidrobaraje, sisteme de pompare, sisteme autonome de iluminat. Practic, nu depind de alţii, pentru că atunci când e vorba de intervenţii operative, contează fiecare minut pe care îl ai la dispoziţie. În momentul în care echipele noastre au ajuns, de exemplu la Galaţi, din acel dig de apărare de 4,5 kilometri era realizat un tronson mai mic în zona falezei din saci. Am găsit acolo Jandarmeria şi ISU, iar coordonarea tehnică a trecut la noi. A fost o experienţă nouă în sensul că am făcut apărare împotriva inundaţiilor pe străzi, ceea ce nu e uşor şi chiar neobişnuit. S-au făcut două linii de apărare: în prima fază s-a supraînălţat malul stâng al Dunării, iar a doua linie s-a desfăşurat pe străzi şi bulevarde. Chiar dacă nu s-a mai atins vârful prognozat al viiturii de pe Dunăre, datorită măsurilor luate de Apele Române, de atenuare a viiturilor de pe Siret,, prin salba de lacuri, sunt convins că am fi rezistat şi la cotele maxime prognozate de specialiştii de la INHGA.

După un an de la inundații, care sunt măsurile pe care le-au luat Apele Române pentru prevenirea inundațiilor?
Pe lângă banii alocați de la buget care ne-au ajutat să terminăm lucrări hidrotehnice importante în bazinele afectate, cea mai importantă realizare, pe care mi-am propus-o de altfel de la începutul mandatului meu, a fost accesarea fondurilor europene de pe AXA 5 POS MEDIU. Și iată că, până în prezent, am accesat deja 40 milioane de euro pentru elaborarea planurilor pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor din 10 bazine hidrografice.

Din cele 11 bazine hidrografice?
Da, este vorba despre bazinele hidrografice Crişuri, Someş-Tisa, Banat, Mureş, Buzău, Siret, Argeş-Vedea, Olt, Jiu, Dobrogea Litoral. Pentru Prut-Bârlad-un proiect major a cărui valoare este de 67 mil euro, aşteptăm aprobarea de la Bruxelles.

Din câte îmi amintesc acesta a fost un proiect început mai demult de către Administrația Națională ”Apele Române”...
Da, așa este. Este vorba de proiectul început încă din anul 2006 când a fost demarată acțiunea de elaborare a studiilor pentru bazinele hidrografice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Buzau şi Siret, dar, din cauza unor blocaje legislative și a lipsei de surse financiare, finanțarea fiind exclusiv de la bugetul de stat, proiectul s-a stopat. Din aceste motive şi nu numai, vă mărturisesc că am chiar o satisfacţie profesională deosebită, întrucât suntem cei mai avansaţi în accesarea de fonduri pentru hărţile de hazard la inundaţii.

În ce constă mai exact acest proiect?
Foarte pe scurt spus, hărţile de hazard la inundaţii vor indica, pe baza rezultatelor de modelare din teren, zonele inundabile. După elaborarea lor, acestea vor fi puse la dispoziţia Consiliilor Judeţene pentru a realiza hărţile de risc, care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard.

Să înțeleg că, până în prezent nu avem hărți care să arate zonele inundabile?
Vreau să se înţeleagă foarte clar! La ora actuală, România dispune de hărţi, respectiv Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, reactualizate în martie 2010, la nivelul fiecărei localităţi, la nivel de comună, sistem hidrotehnic, judeţ şi bazin hidrografic. Planurile amintite au fost calculate după inundațiile istorice și, pe baza lor, s-au trasat benzile de inundabilitate. In cadrul acestor planuri, sunt indicate zonele cele mai vulnerabile la inundaţii, identificate statistic cu ajutorul datelor istorice. Aceste planuri sunt la dispoziția tuturor autorităților implicate în managementul inundațiilor, fiind semnate de către toate părțile implicate.

Să înțeleg însă că este nevoie de mai mult de atât.....
Evenimentele de anul trecut, respectiv tipul acesta de viituri rapide şi scurgeri importante de pe versanţi, ne-au demonstrat faptul că efectul schimbărilor climatice se face din ce în ce mai mult resimţit prin această creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme şi, din acest punct de vedere, putem spune că orice zonă din România este expusă riscului la inundaţii. Astfel de fenomene au generat, în 2010, în Moldova, dar şi în judeţe ca Maramureş, Sălaj, Caraş-Severin, Constanţa, Harghita, Covasna, Dâmboviţa, viituri rapide, de tip flash-flood cu efecte greu de controlat, precum şi inundaţii cu debite foarte mari, repetabile într-un interval relativ scurt de timp faţă de scara istorică. Deosebirea dintre planurile de apărare pe care le avem în prezent şi hărţile care vor rezulta din modelarea hidraulică este aceea că hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică inundaţii care se petrec o dată la 1000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani, respectiv o dată la 10 ani.

Mai intenționați să depuneți și alte proiecte pe Axa 5 POS MEDIU?
Pentru Domeniul I de intervenţie, intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman, întrucât vă mărturisesc sincer că proiectele noastre au o valoare estimată la 483 mil euro (finanţare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, din care 270 mil euro este grant UE. Din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro, cât ar mai fi nevoie pentru finanţarea celor 20 de lucrări şi a primei părţi din proiectul Watman.

În ce constă portofoliul de lucrări pentru care doriți să accesați fondurile europene? Ne-ați putea da câteva detalii?
Lucrările No Regret Measures sunt lucrări de amenajare a unor cursuri de apă, cum ar fi amenajarea Someşului Mic, în municipiul Cluj-Napoca, amenajarea râului Putna, pe zona comunei Tifeşti, judeţul Vrancea sau râul Doamnei, pentru apărarea de inundaţii a localităţilor Corbi, Domneşti, Pietroşani, judeţul Argeş. De asemenea, sunt şi lucrări de regularizare a unor cursuri de apă, cum ar fi râul Tisa, la Remeţi, râul Târnava Mare, pe sectorul Albeşti-Odorheiul Secuiesc, din judeţul Harghita, râul Pogăniş şi afluenţii, pe sectorul Brebu la confluenţă cu râul Timiş, din judeţul Caraş-Severin. Dar sunt şi lucrări de punere în siguranţă, cum ar fi cele de pe râul Ialomiţa, pe sectorul Slobozia-Tăndărei sau cele din zona municipiului Urziceni. Dacă aţi observat poate, an de an, sunt probleme cu zăporul de pe Bistriţa, dar lucrarea este extrem de costisitoare şi statul român nu a avut până în acest moment sursele necesare să o finanţeze. De aceea, noi intenţionăm să accesăm fonduri pentru finanţarea acestei lucrări, în scopul reducerii gradului de risc la inundaţii pe râul Bistriţa pe sectorul Borca-Poiana Teiului, din judeţul Neamţ.

Din câte știu, și proiectul Watman a fost un proiect început de Apele Române a cărui realizare nu a mai fost posibilă tot din lipsă de fonduri. Doriți să-l realizați integral după primirea finanțării europene prin Axa 5?

După cum v-am explicat, fondurile sunt insuficiente pentru realizarea întregului proiect. Să vă detaliez: proiectul Watman se va realiza în două etape distincte. În prima etapă, se vor face investiţii pentru mărirea gradului de siguranţă la construcţiile hidrotehnice. In a doua etapă, sunt prevăzute investiţii pentru creşterea capacităţii de intervenţie în caz de calamităţi naturale. Din cauza fondurilor insuficiente pe AXA 5, noi intenţionăm să propunem spre finanţare, deocamdată, prima etapă care va viza: monitorizarea parametrilor de gospodărire a apelo şi a celor de urmărire specială a comportării construcţiilor hidrotehnice, crearea de centre de coordonare şi de intervenţie rapidă, cât şi punerea în siguranţă a barajelor. Proiectul Watman va integra datele şi informaţiile ce vor fi furnizate prin proiectele SIMIN şi DESWAT, în curs de implementare, creându-se astfel Sistemul Integrat Informaţional Decizional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor.

Din informațiile deținute de mine, prin această Axă vor fi alocate și fonduri pentru proiecte de reducere a eroziunii costiere?
Da, este adevărat. În ceea ce priveşte Domeniul II de intervenţie, respectiv ”Reducerea eroziunii costiere”, proiectul urmăreşte realizarea Master-Planului pentru bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral (situaţia terenurilor, prioritizarea lucrărilor urgente ce trebuie realizate etc.), precum şi elaborarea întregii documentaţii pentru lucrările urgente. Implementarea proiectului va dura până în toamna acestui an, urmând ca, până la finele acestui an, pe baza rezultatelor obţinute, să fie depusă o altă cerere de finanţare, care să cuprindă lucrările prioritare pentru reducerea eroziunii costiere, în valoare de 100 mil euro (85% finanţare UE, 15% cofinanţare de la buget). Desigur, estimările preliminare pe care le avem până acum ne determină să afirmăm faptul că nici această sumă nu va fi suficientă pentru realizarea tuturor lucrărilor necesare pentru reducerea eroziunii costiere. De aceea, şi în acest caz, va fi necesar să căutăm şi alte surse de finanţare.

Ce alte soluţii propuneţi pentru reducerea riscului la inundaţii?
În calitate de specialişti, nu putem să dăm soluţii exclusiviste şi ar fi riscant să facem asta. Din punctul nostru de vedere, acumulările permanente (baraje) şi nepermanente (poldere) au un rol extrem de important în atenuarea viiturilor. De exemplu, salba de lacuri de pe Siret, din administrarea SC Hidroelectrica (Galbeni-Movileni-Călimăneşti-Răcăciuni) a dus la decalarea viiturilor formate în anul 2010, dar şi acumularea Stânca-Costeşti, de pe Prut, unde Apele Române o administrează împreună cu partea moloveană şi unde, deşi au fost cinci viituri importante (vorbim tot de anul 2010), cu debite de peste 2000 mc/s, efectele produse de râul Prut au fost aproape nesemnificative, în raport cu situaţia din 2008. De aceea, în ciuda crizei economice, cred cu tărie că investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor ar trebui în continuare accelerate. Mi-aş dori foarte mult să se găsească fondurile necesare de a menţine acumulările pe care le avem la parametri optimi, iar, acolo unde au fost prevăzute, încă din anii’60, ca soluţii tehnice imperios necesare (de exemplu, acumularea Paşcani, pe râul Siret, Cosmeşti, pe râul Siret, la Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan), astfel de investiţii să fie finalizate, într-un orizont de timp relativ scurt, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale.

Digurile sunt în continuare soluţia cea mai bună?
Am afirmat în repetate rânduri că îndiguirea întregii ţări ar fi, fără îndoială, o mare greşeală. Imaginaţi-vă o căldare imensă, care, la un moment dat, se umple şi credeţi-mă, se poate umple foarte repede. Orice îndiguire excesivă, acolo unde nu este oportună, creează creşteri artificiale de debite şi niveluri, punând mai multă presiune asupra digurilor, riscurile fiind majore mai ales pentru localitățile din aval. Până în prezent, multe dintre digurile realizate pentru protecţia terenurilor agricole au fost dimensionate în clasele de importanţă III-V, cu alte cuvinte, au fost făcute să reziste la inundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50 ani. Aceste diguri apară în prezent şi noi zone locuite, necesitând reconsiderări ale încadrării în clase de importanţă şi implicit lucrări noi de supraînălţare/ reconsolidare.
Ultimele inundaţii ne-au arătat că digurile de pe Dunăre s-au rupt exact acolo unde existau vechi braţe ale fluviului, adică în foste zone inundabile. Acest lucru s-a datorat faptului că natura terenului era diferită acolo. Încă din anul 2006, specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române" propuneau pentru Dunăre mai multe asemenea zone umede, de renaturare, care coincid cu locurile unde s-au produs în trecut ruperi de diguri, respectiv la Rast, Bistreţ, Nedeia, Călăraşi. În plus, soluţia creării de poldere este mai ieftină decât a îndiguirii albiei râurilor. Mai mult, terenul unui polder nu necesită exproprieri întrucât suprafaţa acestuia poate fi folosită în continuare de proprietari pentru culturi agricole. În acelaşi timp însă, sunt zone, inclusiv la Dunăre, unde digurile nu intră în administrarea ANAR (ele aparținând în prezent ANIF, instituție din subordinea Ministerului Agriculturii), dar unde este imperios necesară redimensionarea tehnico-economică a digurilor existente, cu accent pe zonele locuite, prin construcţii cu un nivel de asigurare coresponzătoare unor inundaţii care se produc statistic o dată la 100 de ani, iar, în zonele cu densitate mare de populaţie, până o dată la 1000 de ani.

Astfel de soluții, odată puse în practică, ne-ar oferi o protecție mai mare?
Evident, numai că soluţiile noastre, furnizate în calitate de specialişti, nu trebuie privite disparat, ci trebuie integrate într-o viziune de ansamblu, în care trebuie să se ţină cont de toţi factorii implicaţi. Atunci când se construieşte, de exemplu, un pod, trebuie să se gândească dacă acel pod nu este cumva subdimensionat şi ar putea crea probleme locuinţelor din aval. La acestea se adaugă şi găsirea unor soluţii locale, pentru scurgerea apelor pluviale provenite din ploi torenţiale, în marile oraşe în special, în condiţiile în care majoritatea sistemelor de canalizare sunt sub-dimensionate. De asemenea, autorităţile locale trebuie să înceapă urgent cadastrarea pâraielor locale, inclusiv includerea lor în Planurile de Amenajare a teritoriului, dar şi executarea unor lucrări de amenajare pe cursurile mici de apă din zona administrativă a acestora. Şi toate aceste soluţii trebuie integrate în Strategia Naţională de Management a Inundaţiilor.

Deci apărarea împotriva inundațiilor trebuie să fie un efort conjugat al mai multor instituții.
Exact. Este imposibil să fie altfel. Mai mult, trebuie avut în vedere un fenomen extrem de important, care, în ultimii ani s-a intensificat. Fenomenul flash-flood. Gândiți-vă că peste 60% din inundațiile care se produc la această oră în România sunt din cauza acestui fenomen. Acesta a fost accelerat şi de despăduririle masive care au avut loc, în ultimii ani. Stiţi câtă apă poate reţine un copac? Până la 100 l de apă. La problema amintită se adaugă încă una: urbanizarea excesivă, care a generat o „explozie” a construcţiilor de pe marginea râurilor. La o simplă privire pe hartă, veţi constata că sunt foarte multe case construite foarte aproape de apă. În aceste condiţii, la precipitaţiile care au fost în Bacău, de exemplu, pâraie care aveau un debit de sub 1mc/s au ajuns, doar în câteva ore, la debite şi de 300-350 mc/s, afectând exact casele situate în proximitatea apei.

Credeţi că nu au fost informaţi înainte de a-şi face casa pe marginea apei?
Sunt convins că oamenii care își construiesc casele foarte aproape de apă, adică în zone inundabile, au primit această informație înainte ca apele să le ia casele, dar, dincolo de responsabilitatea pe care o are fiecare instituţie implicată în managementul inundațiilor, trebuie ca fiecare om să devină conştient de riscul la care se expune atunci când îşi construieşte casa pe marginea râului. Vedeți, ne întoarcem la ce spuneam la începutul interviului: trebuie să acceptăm inundaţiile ca un fenomen natural şi să ne lăsăm educaţi de cei mai în măsură să facă acest lucru pentru a învăța cum să reacţionăm în raport cu inundaţiile și să ne luăm propriile măsuri de protecție.

Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi sper ca cititorii noştri să fi reuşit să-şi răspundă măcar la o parte din întrebările legate de inundații.

Mini CV- David Csaba:
Nume: DÁVID Csaba
Data naşterii: 11.02.1956
Pregătire profesională: Institutul Politehnic ”Traian Vuia”, profilul Construcţii
hidrotehnice, Timişoara
Experienţa profesională anterioară:
2009-2010- ing sef Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș (din cadrul A.N. Apele Române)
2005-2009- director Administrația Bazinală de Apă Mureș (din cadrul A.N. Apele Române)
2002-2005- SC Hidroplast SRL, Târgu Mureş, director
1997-2002- SC Purător Ecotehnic SRL, Târgu Mureş, director tehnic;
1987-1997- Întreprinderea de Reţele Electrice, Târgu Mureş, proiectant principal
gradul III
1983-1997- Trustul de lucrări hidrotehnice speciale, grup de şantiere, Transilvania,
Târgu -Mureş, şef de lot;
1981-1983- Oficiul de gospodărire a apelor Târgu Mureş, şef de lot;

luni, 4 aprilie 2011

Evacuările de ape uzate au otrăvit râul Bega în apropiere de frontieră

“De Ziua Mondială a Apei, Administraţia Bazinală de Apă Banat reafirmă importanţa calităţii apelor, în raport cu un stil de viaţă sănătos. O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, de aceea protejarea şi conservarea calităţii ei este unul din principiile care stau la baza activităţilor nostre”, a subliniat Titu Bojin (foto), directorul DAB. Calitatea apei moderată şi slabă din cauza poluării În anul 2009, pe cursurile de apă din Spaţiul Hidrografic Banat, au fost asigurate clasele necesare de calitate a apei atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil cât şi la prizele altor categorii de folosinţe. Râul Bega, în amonte de Timişoara, a avut calitatea apei bună, iar, în secţiunea de frontieră Otelec, calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei a III-a (moderată) ca urmare a evacuărilor de ape uzate orăşeneşti şi industriale ale municipiului Timişoara. Staţia de epurare este în curs de reabilitare, cu fonduri ISPA. Afluenţii râului Bega ( Săraz, Biniş, Cladova) s-au încadrat în limitele clasei a III –a (moderată) de calitate din cauza debitului redus de apă. În anul 2009, începând din luna aprilie-octombrie, s-a înregistrat secarea temporară a acestor afluenţi. Râul Bega Veche, în secţiunea Pişchia, a avut calitatea bună, pentru ca, în secţiunea Cenei, calitatea apei să fie moderată, această situaţie datorându-se în principal afluenţilor Apa Mare şi Canalul Bega Veche care, tot din cauza debitului redus de apă, au avut o calitate moderată. Râul Timiş de la izvoare şi până în frontieră a avut calitatea foarte bună şi bună. Afluenţii Lanca Birda şi Şurgani au prezentat o calitate moderată respectiv slabă, din cauza debitului redus şi a poluării difuze. Râul Bârzava de la izvoare şi până în frontieră a avut calitatea apei bună, excepţie făcând tronsonul aval Moniom – Berzovia, unde calitatea a fost moderată din cauza evacuărilor de la staţia de epurare a municipiului Reşiţa şi de pe raza oraşului Bocşa. Şi afluentul Birdanca a avut o calitatea slabă. Râul Caraş şi afluenţii acestuia au avut calitatea apei bună. Râul Nera cu afluenţii şi Cerna cu afluenţii, au avut calitatea apei bună. Concurs on-line pentru elevi Lungimea totală a cursurilor de apă monitorizate în anul 2009 a fost de 1.980 de kilometri. Una dintre acţiunile organizate de către DAB cu prilejul Zilei Mondiale a Apei este concursul on-line “ Apă curată pentru o lume sănătoasă”, organizat , între 1 –31 martie, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş Timiş cu participarea tuturor şcolilor din judeţul Timiş. Parteneri media sunt Ziua de Vest, TVR Timişoara, Studio Alex Hreniuc. Elevii din clasele V –VIII pot trimite compunerile şi poveştile lor cu tema apei, dar şi montaje foto până la 10 poze şi chiar filme cu tema apei pe adresa: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza. Detalii pe www.directiaapelorbanat.ro. Direcţiei Apelor Banat organizează seminarul festiv „ Apă curată pentru o lume sănătoasă, vineri, 19 martie, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei 2010, de la ora 12. Participă invitaţi din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Facultatea de Hidrotehnică, autorităţi locale şi judeţene din Timiş şi Caraş-Severin. Cu această ocazie sunt premiaţi elevii timişeni care au câştigat faza judeţeană a concursului de afişe „Sărbătoarea apei în şcoala mea”.

Stire aparuta in Ziua De Vest

Elevii şi copiii educaţi despre importanţa apei, in bazinul Mures




Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sărbătorită în fiecare an la data de 22 martie, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş reafirmă importanţa calităţii apelor în raport cu un stil de viaţă sănătos. “O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea vieţii se reflectă şi în comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcţia protejării şi conservării calităţii ei. Calitatea foarte bună a apelor vorbeşte de modul în care o naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să ducă o politică adecvată, prin politici şi strategii durabile şi integrate de gospodărire a apelor. Calitatea resurselor de apă este din ce în ce mai mult ameninţată de poluare”, a declarat Teodor Giurgea, directorul ABA Mureş. Potrivit acestuia, Administraţia Bazinală de Apă Mureş celebrează această zi împreună cu partenerii şi colaboratorii din administraţii publice judeţene şi locale, instituţii publice, beneficiari ai serviciilor de gospodărire a apelor, unităţi de învăţământ, organizaţii non-guvernamentale, asociaţii cetăţeneşti, prin activităţi şi acţiuni multiple. “În perioada 21-23 martie se vor desfăşura acţiuni educative cu elevi şi copii, în grădiniţe şi şcoli, în care să se pună accentul asupra importanţei pe care o are apa, precum şi asupra necesităţii conservării şi păstrării ei. Se va sublinia, în contextul temei generale a Zilei Mondiale a Apei, faptul că apa este o resursă finită, care trebuie păstrată şi conservată. Aceste acţiuni vor fi coordonate şi prezentate de specialişti, într-un limbaj accesibil publicului larg. Se vor organiza diverse concursuri, expoziţii de creaţie, acuarelă, desene colorate, afişe, jocuri, care pornesc de la ideea că apa este indispensabilă vieţii. Lecţii deschise susţinute de către reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Mureş şi ai subunităţilor teritoriale, care să prezinte, în termeni familiari, noţiuni elementare despre apă, cum ar fi: circuitul apei în natură, comportamente adecvate faţă de apă, să nu arunce deşeuri în apă, să nu risipească apa”, a precizat Teodor Giurgea.












Stire aparuta in Zi de Zi
Mai multe poze veti gasi si pe pagina de facebook accesand linkul http://www.facebook.com/album.php?aid=28532&id=100001832689991&saved

vineri, 1 aprilie 2011

Ziua Mondiala a Apei, sarbatorita la Arad de reprezentantii Bazinului Mures





La Arad au avut loc marti manifestarile prilejuite de Ziua Mondiala a Apei. Cu acest prilej, la Consiliul Judetean Arad a avut loc un spectacol de eco-majorete, intitulat "Armonii albastre", sustinut de fetele de la Scoala Generala nr. 5 Arad, coordonate de prof. Daniela Ardelean. Mai apoi a urmat sceneta "In cautarea pestisorului Ovi", scrisa si regizata de prof. Iuliana Pintea, de la Scoala Generala nr. 5 Arad, cu sprijinul eco-spiridusilor din clasele a V-a.Ziua Mondiala a apei a continuat la Arad cu Sedinta Comitetului de Bazin Mures, la care au participat, pe langa directorii de la Ape, prefectul judetului Calin Bibart si vicepresedintele CJA Cristian Dragan. Pe ordinea de zi a sedintei s-au aflat urmatoarele teme: - Alimentari cu apa in mediul urban - provocari si oportunitati, prezentata de ing. Ileana Sandu din cadrul Administratiei Bazinale de Apa Mures - Implementarea Directivei Cadru a Apei si a Directivei Ape uzate in bazinul hidrografic Mures, prezentata de ing. Florin Moldovan (Administratia Bazinala de Apa Mures). - Consecintele posibile ale schimbarilor climatice asupra rezervelor de apa, prezentata de dr. Grigore Makkai de la Centrul Meteorologic Local Targu - Mures. - Mesajul ministrului Mediului si Padurilor, Borbely Laszlo. - Mesajul directorului general al Administratiei Nationale "Apele Romane", David Csaba. De asemenea, pe platorul din fata Consiliului Judetean s-au aflat standuri materiale utilizate pentru actiunile educative si de informare, respectiv me-DOZA, PET-ste, povestea "Peripetiile lui Ovi", bannere, afise, brosuri, pliante etc., precum si o expozitie-atelier de creatie: acuarela, desene, colaje, machete si vestimentatie eco./News Arad

Craiova: Acţiuni dedicate Zilei Mondiale a Apei organizate de ABA Jiu


Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu dă mâine startul acţiunilor dedicate Zilei Mondiale a Apei ce se vor întinde pe parcursul unei săptămâni (15-22 martie 2011). În acestă perioadă specialiştii ABA Jiu vor susţine lecţii în mai multe şcolii din Dolj, iar elevii vor vizita laboratoarele insituţiei pentru a afla cum se fac analizele la apă. În prima zi, pe 15 martie 2011, ABA Jiu îşi deschide Porţile pentru elevii Şcolii Generale Nr. 29 “N. Romanescu” , clasele a VIII-a A. Elevii vor efectua o vizită la laboratul insituţiei unde specialiştii apelor române le vor explica ce înseamnă prelevarea de probe de apă şi ce înseamnă o analiză fizico-chimică şi biologică. După experimentele de laborator, elevii vor participa la un simpozion ,,Water for Cities: Responding to the Urban Challenge” (,,Apă pentru oraşe: Răspunsuri la Provocările Urbane”). “De altfel, aceasta este şi tema aleasă către Naţiunile Unite pentru Meidu pentru Ziua Mondială a Apei din acest an. Tema subliniază necesitatea găsirii unor soluţii pentru gospodărirea apelor, în condiţiile în care omenirea se confruntă cu o situaţie fără precedent: este prima dată în istoria omenirii când cea mai mare parte din populaţia lumii trăieşte în oraşe( 3,3 miliarde de oameni), iar peisajul urban continuă să crească. Populaţia oraşelor a avut o creştere fără precedent în ultimii ani, creştere mult mai rapidă decât modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă”, explică directorul A.B.A Jiu- Cosmin Călin. „A.B.A Jiu a lansat un concurs de desene, compuneri şi eseuri în unităţile de învăţământ partenere, iar zilele acestea, când specialiştii apelor române vor poposi în respectivele şcoli, vor fi premiaţi şi cei mai buni elevi. Premiile pregătite de către conducerea A.B.A Jiu constau în şepcuţe şi tricouri inscripţionate cu Ziua Mondială a Apei. Mai mult, pentru a stimula şi impulsiona şi pe viitor participarea şcolarilor la asemenea activităţi educative, conducerea A.B.A Jiu a decis să premieze fiecare elev cu câte o diplomă de participare la evenimentele dedicate Zilei Mondiale a apei în acest an“, se arată într-un comunicat de presă./Adevarul

luni, 21 martie 2011

CERINȚA DE APĂ, DE TREI ORI MAI MICĂ DECÂT CEA DIN ANUL 1990.

Update: Pozele de la evenimentul din Herastrau organizat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei au fost apreciate de catre UN Water si au fost publicate pe siteul oficial al Zilei Mondiale a Apei(ultima poza din galeria foto)


NU SE VA PUTEA VORBI DE O “CRIZĂ A APEI” ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2025

“Marţi, 22 martie, de ZIUA MONDIALĂ A APEI, națiunile se reunesc sub sloganul „Apă pentru orașe. Răspunsuri la provocările urbane” și doresc să atragă atenția asupra unui fenomen îngrijorător: populația orașelor crește mai rapid decât se poate adapta infrastructura de apă. Este prima dată în istoria omenirii când cea mai mare parte din populaţia lumii trăieşte în oraşe: 3,3 miliarde de oameni şi aceasta continuă să crească într-un ritm alarmant”, din mesajul directorului general al ANAR, DÁVID Csaba, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei. În fiecare secundă, populația urbană a globului crește cu două persoane. În fiecare lună, cinci milioane de oameni vin să locuiască la oraș. 27% din populația urbană din lumea întreagă nu beneficiază de sisteme de alimentare. În fiecare an, între 250-500 mc de apă potabilă se risipesc fără rost în marile orașe de pe glob. Dacă această cantitate de apă nu s-ar mai risipi, încă 10-20 milioane de oameni ar avea apă de băut în marile orașe din lumea întreagă. Unul din patru locuitori ai orașelor de pe glob nu au acces la instalații sanitare adecvate. În România, gradul de racordare la canalizare este 54,28%, iar gradul de racordare la stațiile de epurare este de 43,24%. Suma alocată până în prezent pentru astfel de lucrări este de 4 miliarde euro. Conform statisticilor mondiale, în fiecare zi, două milioane de tone de ape uzate ajung neepurate sau insuficient epurate în cursurile de apă din lumea întreagă. În România, procentul de ape uzate evacuate neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare mare, de peste 70%, menţinându-se relativ constant de la an la an. Cele mai mari probleme se înregistrează în secțiunile aval de marile aglomerări urbane care nu au stații de epurare conforme sau care nu dețin stații de epurare, peste 50% din cantitatea de poluanţi care ajung în apă provenind de la marile aglomerări urbane.
Cerinţa de apă din România de la nivelul anului 2010 a scăzut cu 12 mld mc de apă faţă de anul 1990, de la 20,5 mld mc de apă (cât era în anul 1990), la 8,45 mld mc de apă (cât s-a înregistrat în anul 2010) şi cu 1 mld mc de apă cât se înregistra în anul 2008, respectiv de 9,44 mld mc de apă. Comparativ cu anul 1990, se observă că s-au produs două scăderi dramatice ale cerinţei de apă, prima în intervalul 1990-1999, când cerinţa de apă pentru cele trei categorii a scăzut de la 20,4 mld mc de apă, cât era în anul 1990, la 11,74 mld mc de apă, cât era în anul 2000, iar în a doua, în intervalul 2001-2010, când cerinţa de apă a ajuns în anul 2010 la 8,45 mld mc de apă, faţă de cât era în anul 2000.
La nivelul anului 2010, cerința de apă a fost asigurată în totalitate prin menținerea volumelor de apă în lacurile de acumulare, conform Programelor de exploatare ale A.N. Apele Române, volume care au asigurat necesarul de apă pentru categoriile de utilizatori, respectiv pentru populație, industrie și agricultură.
Pentru anul 2011, volumul de apă solicitat de agenții economici este de 7,7 mld mc de apă, în scădere față de anul anterior și de aproape trei ori mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 1990. Defalcată pe categorii, cerința totală de apă pentru anul 2011 se prezintă astfel: 1,22 mld mc de apă (15,8%) pentru populație, 1,32 mld mc de apă (17,14%) pentru agricultură și 5,16 mld mc de apă (67,02%), pentru industrie.
În anul 2010, volumul total de apă prelevat a fost de 6,20 miliarde mc, din care 4,43 mld mc de apă pentru industrie, 0,74 mld mc de apă pentru agricultură şi 1,03 mld mc de apă pentru populație. Constatăm faptul că cea mai semnificativă scădere a volumului de apă prelevat raportat la anul 2009 s-a produs în agricultură de la 1,16 mld mc de apă cât s-au folosit la nivelul anului 2009 la 0,74 mld mc de apă în 2010. Exista scăderi similare a volumului de apă prelevat în agricultură s-au produs și în anii 2005 și 2006, fapt care se corelează cu ani în care s-au produs inundații istorice (debite care statistic se produc odată la 100 de ani cel puțin), întrucât volumul de apă a fost asigurat mai mult în regim natural. Folosirea apei pentru irigaţii s-a situat şi în anul 2010 sub cerinţa de servicii specifice, aceasta datorându-se nefuncţionării sistemelor de irigaţii la capacitatea programată, precum şi a faptului că nu au fost solicitări din partea beneficiarilor.
Chiar dacă ţările globului vorbesc de o posibilă criză a apei în anul 2025, chiar dacă în România sunt 40 mld mc de apă utilizabili în regim amenajat raportat la resursa teoretică (134,6 mld mc de apă), România fiind considerată o ţară cu resurse de ape relativ sărace, în România, nu se poate pune problema unei “crize a apei”, cum nu se va putea vorbi despre regiuni vulnerabile în faţa unei crize a apei. Conform studiilor realizate de Institutul Internaţional pentru Managementul Apei în anul 2000, Romania nu face parte dintre ţările cu un posibil deficit al resursei de apă în anul 2025. Totuși, distribuția neuniformă a resursei, schimbările climatice tot mai evidente în ultimul timp, pot conduce în conformitate cu estimările Joint Research Centre pentru România, la apariţia unor zone influenţate de secetă (vest, sudul şi estul ţării).
La aceleaşi concluzii au ajuns şi studiile elaborate de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, conform cărora nu vor exista deficite de apă la nivelul ţării pentru intervalul 2010 – 2020. În schimb, pot exista câteva secţiuni deficitare în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.
“Rezultatele cercetărilor efectuate privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă implică dezvoltarea – pe termen lung - de noi criterii şi tehnici de proiectare a barajelor şi a construcţiilor, care să facă sistemele de gospodărire a apelor mai puţin senzitive la modificările regimului hidrologic datorită impactului variabilităţii şi schimbărilor climatice. În acelasş timp, s-a demonstrat necesitatea construirii de noi infrastructuri de gospodărire a apelor pentru a transforma resursele hidrologice în resurse social – economice, în condiţiile conservării biodiversităţii florei şi faunei acvatice”, din mesajul directorului general al ANAR, DÁVID Csaba, adresat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.


În această săptămână ca şi săptămâna trecută, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, Administrația Națională ”Apele Române” prin unitățile sale teritoriale (Administrații Bazinale de Apă și Sisteme de Gospodărire a Apelor) organizează/a organizat, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, inclusiv la nivelul municipiului Bucureşti, acţiuni educative cu copii în şcoli, vizite la laboratoarele de calitate a apei, lecţii deschise, şedinţe ale comitetelor de bazine etc. Copiii sunt familiarizați cu problematica apei, prin intermediul specialiștilor ANAR, reușind să afle despre modul în care este analizată apa, dar și sfaturi legate de consumul rațional al apei.